N. Iordan

 1) La Munchen, în cadrul Conferinței de Securitate, s-a desfășurat (14.02.2020) o dezbatere cu ușile închise despre Balcanii de Vest.

 

Postul german de radio DW a dezvăluit că UE și SUA au dat un mesaj clar că nu întorc spatele Balcanilor de Vest. Dezbaterea  a stârnit un interes enorm. La dezbatere au participat organizatorul conferinței Wolgang Ischinger, șeful diplomației europene, Joseph Borell, președintele kosovar Hashim Thaci, președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, șeful statului Muntenegru, Milo Djukanovic, președintele Macedoniei de Nord, Stevo Pendarovski, prim-ministru albanez Edi Rama, liderul bulgar Boiko Borisov și multe alte personalități. La dezbatere a participat și Albin Kurti, pentru prima dată în calitatea sa de premier al Kosovo.

 

Deși dezbaterea s-a desfășurat cu ușile închise, pe rețelele de socializare au fost postate înregistrări video cu discursul premierului kosovar A. Kurti, care s-a declarat împotriva ideii unui Mini-Shengen, solicitând ca aceasta să fie returnată Procesului de la Berlin. A. Kurti a prezentat, de asemenea, cele trei principii pentru discuțiile cu Serbia, și anume: nu există niciun acord fără dialog, fără dialog cu hărțile și fără președinți despre hărți. În acest fel, A. Kuri i-a criticat direct pe președinții Thaci și Vucic, dar și pe premierul Rama, despre care s-a vehiculat pe larg în mass-media că ar fi fost implicați în problema unei posibile schimbări a granițelor între Kosovo și Serbia.

 

DW a relatat că președintele sârb Vucic era cel mai preocupat de afirmațiile lui A. Kurti care a declarat că "lumea a ajutat Kosovo să scape de Serbia, dar acum trebuie să ajute Serbia să scape de Kosovo”, deoarece reprezintă numai o povară pentru Serbia.

 

Vucic a contestat aceste afirmații spunând că "Kosovo este încă parte a Serbiei în conformitate cu Rezoluția 1244 și că nu a fost recunoscută de jumătate din statele membre ale ONU și mai mult de jumătate din statele lumii".

 

Kurti a fost singurul la întâlnire care a solicitat ca toate cele șase state din Balcanii de Vest să intre în Uniunea Europeană în același timp. "Dacă unul sau două state aderă la UE, vor fi și mai multe probleme”, a spus Kurti, care s-a opus ideii unui Mini-Schengen, adăugând că țările balcanice au acum nevoie de un "Mini-Plan Marshall".

 

Una dintre cele mai discutate subiecte a fost nevoia de a deschide o perspectivă mai clară a țărilor din Balcanii de Vest pentru aderarea la UE. Au existat diferențe între vorbitori în ceea ce privește procedurile de urmat până la aderare și modul de aderare. Toți vorbitorii au fost de părere că perspectiva țărilor Balcanilor de Vest în ceea ce privește aderarea la UE ar trebui să fie deschisă.

 

Unul dintre vorbitori a criticat, de asemenea, tendințele non-europene din Balcani, sugerând că există state în Balcani care împiedică această cale. El nu a specificat care sunt țările acestea, dar se crede că sunt statele apropiate de Rusia.

Președintele Kosovo, Hashim Thaci, a cerut un angajament mai puternic al UE în soluționarea problemelor, în primul rând pentru liberalizarea vizelor pentru kosovari. De la UE se cere mai multă unitate în soluționarea problemelor similare, dar și în procesul de extindere. De asemenea, a fost menționată de mai multe ori necesitatea deschiderii negocierilor de aderare pentru Albania și Macedonia de Nord în UE. Acesta va fi, de asemenea, unul dintre subiectele care vor fi abordate la reuniunile viitoare ale UE de la Bruxelles și, în special, la summitul de la Zagreb.

 

 2) Vicepremierul kosovar Avdullah Hoti a declarat (15.02.2020) că s-a întâlnit cu ambasadorul Grenell și alți oficiali ai Statelor Unite.

 

Într-o postare pe contul său de Facebook, A. Hoti a declarat că l-a asigurat pe ambasadorul Grenell că noul guvern nu își va evita responsabilitățile și că s-a angajat să facă progrese.

 

"L-am asigurat că vom fi un partener de încredere în acest proces de normalizare a relațiilor cu Serbia vecină, cu scopul final de recunoaștere reciprocă. L-am asigurat că noul guvern nu va renunța la responsabilitățile sale în acest proces și că suntem pe deplin angajați să facem progrese".

 

 3) Președintele Kosovo, Hashim Thaci, a declarat (15.02.2020) că Kosovo se angajează să ajungă la un acord final cu Serbia.

 

El a făcut aceste declarații într-o postare pe rețeaua de socializare Twitter, unde a anunțat că s-a întâlnit la München, Germania, cu secretarul de stat interimar pentru Afaceri europene și euro-asiatice, Philip Reeker.

 

Președintele Thaçi a afirmat că numai prin dialog pot exista pace și stabilitate durabile în regiunea Balcanilor de Vest.

 

 4) Delegațiile din Kosovo și Serbia au semnat vineri (14.02.2020), la München, Germania, două scrisori de interes, una pentru autostrăzi și una pentru căile ferate, ambele țări exprimând disponibilitatea de a deschide drumurile existente, dar și de a construi altele noi, care să conecteze cele două țări la regiune și la UE.

 

Semnarea scrisorilor de interes a avut loc doar cu câteva momente înainte de începerea Conferinței de Securitate de la Munchen.

 

Acordul privind căile ferate și autostrăzile a fost încheiat cu medierea ambasadorului SUA în Germania, Richard Grenell, care este de asemenea trimisul special al președintelui american Donald Trump pentru dialogul dintre Kosovo și Serbia. La ceremonia de semnare au participat președintele Kosovo, Hashim Thaci, președintele sârb Aleksandar Vucic și ambasadorul Richard Grenell.

 

Din partea kosovară, scrisorile de interes, respectiv acordurile au fost semnate de Xhema Veseli, director de transport rutier și de Rame Qupeva, directorul infrastructurii rutiere. Din partea sârbă, ambele acorduri au fost semnate de șeful Biroului Kosovo din Guvernul Serbiei, Marko Djuric.

 

Ambasadorul Grenell a declarat că, după negocieri și acorduri privind compania aeriană, problema transportului feroviar și rutier a fost acum negociată.

 

"Ceea ce am făcut astăzi este că am negociat pentru a găsi o modalitate de a deschide calea ferată și autostrăzile. Am negociat deschiderea liniei aeriene pentru zboruri directe între Pristina și Belgrad - și acum avem alte două acorduri".

 

"Mai avem încă două acorduri, iar ceea ce am vorbit cu ambii președinți este să mă concentrez cât mai mult pe dezvoltarea economică", a spus ambasadorul SUA. Potrivit acestuia, atât președinții Thaci, cât și Vucic au convenit că accentul discuțiilor ar trebui să se axeze pe probleme de dezvoltare economică.

 

A. Kurti nu a fost informat despre aceste acorduri. Acesta a declarat că oficialii au semnat două acorduri cu Serbia la Munchen, privind transportul feroviar și autostrăzile, care au fost autorizate de fostul ministru al infrastructurii din guvernul anterior, Pal Lekaj, și întregul proces de negociere s-a făcut înainte de începerea mandatului noului Guvern.

 

Între timp, fostul prim-ministru kosovar Ramush Haradinaj a salutat acordurile privind căile ferate și autostrăzile. Într-o postare pe Twitter, el l-a aplaudat pe ambasadorul Grenell pentru viziune și leadership în facilitarea normalizării transportului feroviar și rutier între Kosovo și Serbia. "Acum este nevoie de marea finală - recunoaștere reciprocă", și-a încheiat Haradinaj postarea.

 

Anterior, dar sub medierea ambasadorului Grenell, ambele țări au semnat, de asemenea, un acord de înființare a liniei aeriene Pristina-Belgrad.

 

Prin intermediul scrisorilor de interes, care reprezintă un acord între Kosovo și Serbia, aceste state își exprimă disponibilitatea de a deschide posibilitățile de interconectare rutieră și feroviară între țările din Balcanii de Vest, dar și pentru interconectarea acestei regiuni cu Europa.

 

 

 

Mulțumim pentru încredere
16 februarie 2020
Aspecte de la Conferința de Securitate de la Munchen referitoare la relațiile Kosovo-Serbia

Black Sea 

Military Activities Picture

https://psihologiepitesti.wordpress.com/

  1. ro

Balcanii de Vest