11 decembrie 2020

Cătălin Costea

     Succesul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) la alegerile parlamentare din 6 decembrie a uimit, a intrigat și a generat o nevoie acută de explicare a “fenomenului”.

 

Din rândul teoriilor susținute de analiști interni mai mult sau mai puțin calificați se disting trei scenarii, dintre care două vizează posibilele implicări externe pe scena politică românească ale Rusiei și SUA, iar al treilea reprezintă o problemă internă cu unele implicații asupra capacității naționale de apărare. 

 

Implicarea Moscovei

     Există jurnaliști de investigații români care, mai mult în mediul online, au emis și au încercat să argumenteze raționamente potrivit cărora formațiunea este finanțată din Rusia, iar  unii dintre liderii acesteia sun ofițeri sub acoperire aflați pe statele de plată ale Moscovei.

 

În acest sens, pe lângă devoalarea unor conexiuni vechi între FSN/PDSR/PSD și FSB-ul rusesc, sunt aduse ca dovezi unele imagini publicate în urmă cu peste patru ani, inclusiv de către Sputnik, privind întâlniri ale actualilor membri AUR cu strategul și analistul politic rus de factură fascistă, Aleksandr Dughin. Acesta, pe lângă legăturile strânse cu conducerea politică de la Moscova, este susținătorul tezei privind dezvoltarea Comunității Eurasiatice, care trebuie să includă și România ca urmare a identității sale culturale ortodoxe. 

 

Astfel, rezultatele obținute de AUR la alegeri s-ar datora sprijinului financiar venit din Rusia, reflectat în numărul mare al promotorilor (trolilor) care au exploatat teme sensibile în mediul online.

 

De ce ar urmări Rusia acest lucru? Simplu: pentru că se încadrează în politica ei externă de slăbire a solidarității Uniunii Europene și a NATO.

 

De ce s-ar folosi de o formațiune care susține unirea Republicii Moldova cu România? Este greu de spus, mai ales că, fie și doar promovarea ideii de unire, este în detrimentul intereselor ruse în Moldova.

 

Implicarea Washingtonului

      Opinii mai recente, exprimate predominant tot în mediul online, susțin că AUR reprezintă interesele americane în politica românească și că în spatele liderilor acestuia se află unele personaje importante, delegate de Washington. 

 

Printre acestea, ca și în cazul anterior, se detașează un ideolog, Stephen Kevin Bannon, mai cunoscut ca Steve Bannon, strategul șef și consilierul principal al președintelui Donald Trump. Acesta este și fondatorul în Europa a organizației de dreapta “The Movement”, cu sediul la Bruxelles, care promovează naționalismul conservator și economic în detrimentul structurii suprastatale europene. Potrivit acestei teorii, Steve Bannon are acces la seniorii aflați în spatele conducerii afișate a AUR, prin intermediul actualului ambasador american la București. 

 

De asemenea, teoria subliniază rolul decisiv pe care l-a avut utilizarea platformei Facebook în promovarea mesajelor cu impact social.

 

De ce ar urmări SUA acest lucru? La fel de simplu: pentru că SUA nu au niciun interes ca UE să devină o federație statală unitară și puternică, Washingtonul preferând să aibă relații bilaterale cu fiecare stat european în parte, care devine astfel mai ușor de controlat.

 

De ce s-ar folosi americanii de o formațiune politică nouă și cvasinecunoscută când în România există deja partide politice consacrate care sunt nerăbdătoare să primească susținere și, implicit, direcție de la Washington? Este greu de spus, mai ales că România are încheiat un parteneriat strategic cu SUA pe care și l-a dorit mult și pentru care face multe. 

 

Implicarea unor categorii sociale românești

    Dacă variantele anterioare pot intra oarecum în zona teoriilor conspiraționiste, aspectele care țin de comportamentul la vot al unor categorii sociale bine motivate este aproape evident și demonstrabil. O astfel de abordare face să se înțeleagă mai ușor că formațiunea este una naționalistă după modelul PRM, cu susținere externă mai mult sau mai puțin demonstrată, dar care însă a valorificat la maximum contextul social încărcat de tensiuni și frustrări în care ne aflăm în prezent. 

 

O primă categorie este reprezentată de românii plecați în afara țării. Aceștia se confruntă cu statutul dificil al emigrantului, mult mai neplăcut și mai greu în perioada de pandemie, și, foarte probabil, resimt cel mai mult nevoia de manifestare a apartenenței naționale și de schimbare a condițiilor din țară. Rezonând la mesajele transmise pe rețelele sociale, unul din patru români care a mers la vot în diaspora a optat pentru AUR.

 

O altă categorie importantă este reprezintă de electoratul profund ortodox, în viața căruia activitatea religioasă joacă un rol major. Limitarea accesului la serviciile religioase pe timpul pandemiei a transformat preoți și organizații creștine în vectori ai luptei împotriva măsurilor restrictive care vizează biserica și în orientarea credincioșilor către AUR, singura formațiune politică cu mesaje și manifestări clare împotriva impunerii restricțiilor sociale. 

 

Însă poate cea mai semnificativă categorie din punct de vedere al profunzimii impactului o reprezintă cea socioprofesională a militarilor, și în special a celor aflați în rezervă sau retragere, adică a pensionarilor militari. Prinși între indiferența politicienilor și cinismul magistraților privind respectarea statutului dobândit în ani de sacrificii, militarii s-au mobilizat și au votat împotriva unui sistem disfuncțional în care nu se mai regăsesc. Prin zecile de grupuri organizate pe rețelele sociale, care însumează cu mult peste 100.000 de membri, militarii au atras sistematic atenția asupra faptului că, împreună cu familiile lor, nu vor mai susține actuala clasă politică dacă nu li se respectă statutul și în special legea privind pensiile militare (L 223/2015) așa cum aceasta a fost aprobată, fără amputările ulterioare făcute prin ordonanțe de guvern, 

 

Astfel, deși prin factura lor educațională nu împărtășesc o ideologie extremistă, în cea mai mare parte a lor rezerviștii militari și-au aliniat opțiunea electorală și au votat unitar pentru AUR, reușind să își impună voința politică inclusiv în zone cu un nuclee electorale puternic sedimentate. La nivel național, după intențiile exprimate anterior pe grupurile sociale, se poate aprecia că cel puțin 20-30% din voturile obținute de AUR au venit pe filiera militară. 

 

Prin urmare, nu este deloc întâmplător faptul că doi generali MApN în rezervă au ajuns parlamentari AUR. Iar așteptările din partea acestora sunt în primul rând legate de clarificarea statutului cadrelor militare, și implicit a pensiilor militare, și, mai important, de protejarea pe viitor a militarilor față de jocurile și interesele egoiste de partid ale politicienilor și față de protecționismul de tagmă al magistraților, cărora consideră că le-au căzut victime dezarmate de orice mecanism de apărare. 

 

Indiferent ce rol a jucat fiecare dintre scenariile de mai sus, a devenit foarte clar că România nu mai poate evita curentul naționalist care a cuprins deja statele din Europa și că intensitatea cu care acesta se va manifesta în plan intern ține exclusiv de modul în care principalele puteri în stat răspund nevoilor cetățenilor. 

 

Imagine cu caracter simbolic
AUR - strategie a Moscovei, Washingtonului sau doar un PRM susținut conjunctural?

Black Sea 

Military Activities Picture

https://psihologiepitesti.wordpress.com/

  1. ro

ANALIZE & SINTEZE