27 februarie 2019

Ghe. Orjanu

  Pe parcursul a patru părți vă vom prezenta o sinteză a discursurilor principalilor participanți la Conferința internațională de securitate de la Munchen din acest an, urmată de o analiză a situației globale de securitate și a implicațiilor pentru România.

  Conferința se desfășoară din 1963, anual în luna februarie. La lucrări, participă șefi de state, guverne, organizații internaționale, miniștri, militari de rang înalt, reprezentanți de seamă ai societății civile, lumii științifice, oamenilor de afaceri, mass-mediei. În total, aproximativ 350 de persoane din peste 70 de țări dezbat timp de trei zile chestiuni importante legate de securitatea internațională.

 

  În continuare, prezentăm poziția Germaniei.

 

  Ministrul apărării, Ursula von der Leyen, și-a manifestat încrederea în viitorul NATO și UE, organizații în care între parteneri nu se creează dependențe economice sau militare, așa cum se întâmplă în Uniunea Euroasiatică dominată de Rusia, și în Drumul Mătăsii controlat de China. Privind contribuția la securitatea NATO, politicianul a precizat că țara sa își va majora treptat bugetul apărării, până când va ajunge la 2% din PIB, iar acest lucru trebuie făcut de toți membrii europeni ai NATO. În plus, UE își va dezvolta o apărare comună, în care vor fi armonizate capacitățile de planificare, achiziții și operare, toate acestea fiind în beneficiul direct al NATO. Referitor la ansamblul de politici externe ale UE, ministrul consideră că unele trebuie coordonate la nivelul UE pe baza principiului majorității, printre acestea numărându-se politica de comerț exterior și exportul de armamente.

 

  Cu privire la Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare (INF), Ursula von der Leyen a condamnat încălcarea acestuia de către Rusia, și a adăugat că în prezent Germania analizează ce măsuri vor fi luate, dacă Moscova nu va reveni la respectarea sa.

 

  În final, ministrul a atras atenția asupra înaltelor valori morale, care trebuie să ghideze Alianța nord-atlantică, amintind că NATO înseamnă bani, capacități și contribuții, dar și demnitate, decență și fiabilitate, iar Alianța își va menține coeziunea și forța interioară, doar dacă se reușește acest lucru.

 

  Ministrul de externe, Heiko Maas, a prezentat procesul de asigurare a securității în Europa și în general, ca fiind un complex de măsuri, care pe lângă componenta pur militară, conține multe alte elemente civile, dar care împreună conlucrează pentru atingerea scopului. Diplomatul numește această abordare „multilateralitate”, și pledează în favoarea ei, precizând că „securitatea permanentă apare numai atunci când interconexăm mijloacele civile și militare, prevenim conflictele, acordăm ajutor umanitar și cooperăm pentru dezvoltare”.  În acest sens, Germania a propus, cu câteva luni în urmă, o „Alianță pentru Multilateralism", gândită ca o rețea flexibilă de state și instituții, care respectă normele internaționale și se angajează în găsirea de soluții multilaterale la problemele de securitate și la promovarea reformelor. Printre subiectele deja abordate sub această manieră se numără stabilizarea situației din Siria, eliberarea nordului Irakului de sub ISIS, păstrarea acordului nuclear cu Iranul, situațiile din Yemen și Venezuela.

 

  Un demers de scară globală, pe care Germania intenționează să îl facă în scopul asigurării securității mondiale, este introducerea pe agenda Consiliului de Securitate al ONU, în aprilie 2019, a subiectelor privind dezarmarea nucleară și controlul armelor la nivel mondial.

 

  Un alt element important menționat de diplomatul german, este faptul că securitatea UE trebuie realizată de țările membre, grupate ca element de sine-stătător în cadrul NATO. Oficialul german a detaliat activitățile care ar trebui desfășurate pentru realizarea acestei construcții, și anume: elaborarea și punerea în aplicare a unei politici de securitate a UE urmată de dezvoltarea unei culturi strategice comune în UE; transformarea uriașului capital geoeconomic în capital geopolitic.

 

  Cancelarul Angela Merkel, în debutul discursului său, trece în revistă principalele probleme cu care omenirea se confruntă în secolul XXI, și anume: armele nucleare, creșterea populației, schimbările climatice, exploatarea excesivă a resurselor naturale, prezența maselor plastice în oceane. În continuare, constată că pentru rezolvarea acestor provocări deosebit de complexe și cu o mare încărcătură pentru securitatea internațională, sunt folosite instituții create la sfârșitul celui de-al doilea război mondial și care, în prezent, se află sub o presiune enormă, necesitând reformare. Imediat, A. Merkel dă și un prim răspuns pe acest subiect, precizând: „Da, avem nevoie de NATO ca o ancoră a stabilității în vremuri furtunoase.” În plus, înaltul oficial propune și un nou instrument de abordare a problemelor de secol XXI - „structurile conectate în rețea”, în care componenta militară este doar un element al rețelei.

 

  A. Merkel evidențiază contribuția țării sale la securitatea globală:

- participarea la efortul de stabilizare și reconstrucție al Afganistanului timp de 18 ani, în prezent având dislocată în zonă o forță de 1300 de militari, deși consideră că atenția militară acordată Afganistanului este exagerată, cel puțin din partea Germaniei;

- națiune-cadru în Lituania, unde sunt dislocați militari germani sub mandat NATO;

- desfășurarea de militari în Mali, într-o misiune non-NATO;

- susținerea forței G5 – Sahel;

- găzduirea refugiaților din Siria;

- acordarea de ajutoare umanitare internaționale.

 

  Cancelarul precizează că toate aceste demersuri, dintre care unele nu sunt sub cupola NATO, au fost susținute cu cheltuieli semnificative de către Germania, iar apărarea nu înseamnă doar chestiuni pur militare ci un ansamblu de problematici, unele civile, toate împreună având un scop clar - asigurarea securității. În acest sens, conform A. Merkel, Germania se angajează că în 2024 să ajungă la o alocare de 1,5% din PIB pentru apărare.

 

  Plecând de la implicarea UE în statele din Africa, A. Merkel subliniază că interesele NATO privind Africa nu coincid cu cele ale UE, iar nevoile diferite de securitate determină necesitatea unei politici coerente de apărare europeană, care nu trebuie percepută ca fiind ceva îndreptat împotriva NATO. De asemenea, cancelarul precizează că Germania intenționează să dezvolte sisteme comune de armament cu Franța.

 

 Relația cu Rusia a ocupat o parte importantă din discursul cancelarului, care a precizat următoarele:

- după incidentul din Strâmtoarea Kerci, sancțiunile economice ale UE la adresa Rusiei trebuie să crească;

- dialogul NATO – Rusia trebuie să continue;

- gazoductul Nord Stream – 2 trebuie finalizat, aceasta fiind o chestiune strategică pentru UE, iar Ucraina trebuie să înțeleagă acest lucru.

 

  A. Merkel a acuzat Rusia de încălcarea Tratatului INF, nu fără însă de a remarca ironic că Tratatul care privește securitatea Europei, este în continuare un act încheiat între SUA și Rusia.

 

  Privind diferențele de opinie față de SUA, A. Merkel și-a exprimat dezamăgirea în legătură cu afirmația administrației americane potrivit căreia, exportul german de autoturisme în SUA reprezintă o amenințare la siguranța națională. În context, înaltul oficial a replicat că fabrica BMW cea mai mare din lume este în Carolina de Sud și nu în Bavaria, iar această fabrică exportă în China. Pe de altă parte, a dat asigurări că Germania reprezintă o piață sigură pentru gazele naturale lichefiate din SUA sau din altă parte. Referindu-se la problema iraniană, cancelarul a amintit că, aflată în plenul Knessetului, a declarat că siguranța Israelului este o prioritate pentru Germania, iar amenințările Iranului la adresa existenței Israelului nu le poate trece cu vederea. De aceea, diferențele de viziune dintre SUA și Germania pe această temă sunt doar tactice, ambele state urmărind același obiectiv. În context, înaltul oficial german și-a manifestat dezacordul față de retragerea SUA din Siria.

 

  A. Merkel și-a exprimat încrederea că relațiile China – SUA - Europa vor evolua în folosul tuturor, dacă sunt găsite soluții rezonabile.

 

  În finalul discursului, cancelarul răspunde la motto-ul conferinței „Marele puzzle: cine vrea să ridice piesele?”, prin „doar noi împreună”, și consideră că modalitatea prin care se poate face eficient acest lucru este „multilateralismul” – o lecție învățată din al doilea război mondial.

 

Imagine cu caracter simbolic
Conferința internațională de securitate de la Munchen (15-17.02.2019) - partea I 

Black Sea 

Military Activities Picture

  1. ro

ANALIZE & SINTEZE