01 martie 2019

Ghe. Orjanu

  În această parte, vă prezentăm sintezele discursurilor Președintelui României, Klaus Iohannis, care s-a aflat la conferință și în postura de reprezentant al Uniunii Europene, țara noastră deținând președinția rotativă a Consiliului UE, Secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, Înaltului reprezentant al UE pentru relații externe și politica de securitate, Federica Mogherini și al Ministrului apărării al Regatului Unit al Marii Britanii, Gavin Williamson.

 

  Președintele țării noastre, Klaus Iohannis, consideră că problema securității și a apărării în Europa poate fi rezolvată prin coeziune, tradusă într-un efort comun al tuturor statelor membre ale UE, fără a exclude alte structuri. Înaltul oficial sintetizează paradigma care va uni UE în efortul său de securitate, în expresia „Angajament European Sporit”, unde „sporit” exprimă necesitatea de a se face mai mult decât până acum, „european” desemnează UE, dar nu exclude alte elemente externe, iar „angajament” semnifică reînnoirea angajamentului față de NATO și ONU. În opinia sa, „complementaritatea și evitarea dublării  între UE și NATO sunt cuvintele cheie ale acestui demers”. În finalul discursului, președintele K. Iohannis precizează că România sprijină ferm o coeziune crescută pe flancul estic al NATO, între nordul și sudul acestuia.

 

  Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pornește în discursul său de la două stări de fapt, cu potențial de destabilizare la scară globală - incertitudinea tot mai mare a mediului de securitate contemporan și presiunile în creștere pe care această imprevizibilitate le exercită asupra organizațiilor internaționale create în scopul menținerii unui climat de siguranță și încredere.

 

  Înaltul oficial adaugă că indiferent de strategia dezvoltată de NATO pentru a face față incertitudinii, vor trebui avute în vedere trei lucruri esențiale - un cadru multilateral solid de acorduri internaționale de securitate, o apărare puternică și o cooperare transatlantică la fel de puternică.

 

  Referindu-se la situația acordurilor de securitate, J. Stoltenberg informează că Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare (INF) este în pericol datorită încălcării de către Rusia prin dislocarea în zona de excludere, a unor unități terestre de rachete posibil echipate nuclear și cu grad mare de mobilitate în teren, ce pot atinge orice oraș european. Oficialul a reamintit că președintele Vladimir Putin a exprimat pentru prima dată dorința Rusiei de a părăsi tratatul INF, la Conferința de Securitate de la München din 2007. Reacția NATO, în situația încetării Tratatului INF, nu va presupune dislocarea în Europa a niciunei arme nucleare, a asigurat, secretarul general al Alianței.

 

  Privind forța apărării, J. Stoltenberg recomandă ca primă măsură creșterea cheltuielilor de apărare. Foarte plastic, acesta ne aduce aminte că trebuie să rămânem lucizi: „Timp de secole în Europa, conflictul a fost partenerul nostru constant. Ultimii 70 de ani de pace au fost excepția, și nu regula.” Concluzia secretarului general pe acest subiect este că primii pași au fost făcuți, iar cheltuielile au crescut semnificativ, din 2016 și până în prezent membrii europeni ai NATO și Canada alocând în plus 41 miliarde de dolari, față de prevederile lor inițiale, iar până la finalul lui 2020, această creștere va atinge 100 miliarde dolari.

 

  Înaltul oficial aduce multe argumente pentru cooperarea transatlantică, însă probabil cel mai puternic, pe lângă cele de natură istorică și de identitate de valori, este că Europa și America de Nord reprezintă aproape un miliard de oameni, jumătate din puterea economică și militară a lumii. În contextul acestor cifre, J. Stoltenberg atrage atenția, că doar împreună, malurile Atlanticului pot contrabalansa China, care devine din ce în ce mai insistentă. În acest sens, Beijingul intenționează să se implice inclusiv în dezvoltarea pe teritoriul unor state membre NATO, a unor infrastructuri critice pentru securitate, printre care rețele 5G de telefonie mobilă. Pentru a argumenta și mai bine nevoia de aliați în general, secretarul general precizează: „Puterea unei națiuni depinde de dimensiunea economiei sale, de dimensiunea armatei sale. Dar depinde și de numărul prietenilor săi.”

 

  În răspunsurile la întrebări, majoritatea privind posibile contradicții între UE și NATO, J. Stoltenberg a declarat că UE nu poate să-și asume rolul NATO în asigurarea securității colective și protejarea Europei. Iar acest lucru este în parte legat de bani - 80% din bugetul de apărare vine din afara UE, dar și din punct de vedere geografic. La nord, Norvegia, o  țară non-UE, este relevantă strategic, în sud Turcia, iar în Occident - SUA, Canada și Regatul Unit.

 

  În discursul său, Înaltul reprezentant al UE pentru relații externe și politica de securitate, Federica Mogherini, a anunțat că, în urmă cu doi ani a început construcția unei „Europe a apărării”, iar „cooperarea cu NATO este alegerea naturală”, fiind „pilonul de apărare colectivă a Europei, cum este menționat în tratatele Uniunii Europene”. Această nouă construcție în materie de securitate și apărare nu reprezintă „nici duplicare, nici concurență”, în raport cu NATO ci doar „autonomie strategică”, care presupune în primul rând cooperarea, bineînțeles cu NATO, dar și cu ONU și alți parteneri, precizează F.Mogherini, care o denumește „autonomie cooperativă”.

 

  Ministrul apărării al Regatului Unit al Marii Britanii, Gavin Williamson, a reiterat angajamentul țării sale în cadrul NATO și a subliniat parteneriatul M.Britanie - Germania de după Brexit, făcând în acest sens referire la declarația de viziune comună semnată în octombrie 2018, de cele două state. G. Williamson a remarcat importanța Uniunii Europene pentru viitorul NATO, dar a atras atenția că UE nu trebuie să elimine aliații NATO non-UE din procesul de dezvoltare a capacităților de apărare, deoarece acest fapt nu va duce decât la slăbirea propriei sale baze industriale. În discursul ministrului britanic, a fost inclusă amenințarea în creștere a Rusiei pentru securitatea internațională, alături de asigurarea statelor care au de suferit în urma comportamentului Rusiei, că M.Britanie se va implica în continuare în sprijinirea acestora.

 

Imagine cu caracter simbolic
Conferința internațională de securitate de la Munchen  - partea II  

Black Sea 

Military Activities Picture

  1. ro

ANALIZE & SINTEZE