04 martie 2019

Gh. Orjanu / BSMAP, Sursa: mid.ru

 

     În această parte, vă prezentăm sinteza discursului reprezentantului Rusiei, ministrul de externe, Serghei Lavrov. Vor mai urma două părți - discursul reprezentatului SUA, vicepreședintele Michael Pence și concluzii și aprecieri privind conferința. 

 

     Ministrul de externe, Serghei Lavrov, la începutul discursului, a rezumat situația de securitate din Europa și în general din întreaga regiune euro-atlantică, ca fiind foarte tensionată și caracterizată de multe disensiuni. Cu toate acestea, diplomatul consideră că tocmai din această cauză, este necesară întoarcerea la ideea de „European Home” („Acasă în Europa”). Ministrul amintește că Charles de Gaulle a avansat conceptul de Europa Mare de la Atlantic la Ural, o Europă pașnică, fără diviziuni sau confruntări în bloc, care au făcut Europa „artificială și stearpă”, iar cancelarul Helmut Kohl și președintele Francois Mitterrand au vorbit despre importanța celui mai larg posibil parteneriat cu Rusia în numele stabilității și securității.

      Diplomatul precizează că neimplementarea acestor planuri se datorează unor greșeli ale NATO și UE, cele mai mari fiind următoarele:

      - bombardamentele NATO asupra Iugoslaviei, împărțirea acesteia și recunoașterea unilaterală a independenței Kosovo;

      - sprijinul pentru lovitura de stat de la Kiev;

      - expansiunea NATO;

      - desfășurarea scutului american antirachetă în Europa;

     - refuzul UE de a accepta decizia de renunțare reciprocă la vize, care fusese coordonată între Moscova și Bruxelles;

      - discriminarea deputaților ruși din Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE);

     - neîndeplinirea de către UE a foii de parcurs pentru formarea cu Rusia a patru spații comune (economie, justiție, știință și educație);

      - neonorarea de către NATO a angajamentului de a nu își întări securitatea în detrimentul altora, care a fost aprobat la nivel înalt în documentele OSCE și Rusia-NATO;

      - aplicarea de sancțiuni economice la adresa Rusiei de către UE.

    Oficialul concluzionează că în urma acestor evenimente, văzute ca verigile unui lanț, „Europa Unită nu a fost construită, avantajul potențialului considerabil de interacțiune Rusia – UE nu este folosit, probleme de o importanță vitală pentru noi toți, de la exterminarea definitivă a terorismului până la asigurarea unei creșteri economice durabile, nu primesc soluții potrivite.”

 

     Referindu-se la efectele divergențelor UE - Rusia, S. Lavrov avertizează că în timp ce UE pierde timp și bani într-o confruntare inutilă cu Rusia prin intermediul sancțiunilor, lumea s-a schimbat, UE nu mai are inițiativa privind procesele de integrare, noi centre s-au dezvoltat în regiunea Asia – Pacific, ceea ce a dus la schimbarea balanței de putere în Eurasia.

     Ministrul detaliază noile centre de putere și inițiative integratoare, și anume: Uniunea Economică Eurasiatică (EAEU), conceptul „One Belt, One Road” promovat de China, Organizația de Cooperare de la Shanghai (SCO).

     Va urma interconectarea acestor procese, care va consta în alinierea EAEU cu inițiativa Belt and Road, dezvoltarea legăturilor între EAEU și ASEAN (Asociația națiunilor din sud-estul Asiei – 10 țări) și între aceste două organizații și SCO, finalitatea fiind realizarea unui Parteneriat Eurasiatic Mare – concept avansat de președintele rus, Vladimir Putin, ce semnifică o integrare largă bazată pe valorile dreptului internațional, deschiderii și transparenței.

   

    Rusia invită UE în această inițiativă și propune crearea unui spațiu comun de la Lisabona la Vladivostok, care va spori competitivitatea tuturor membrilor și va preveni comportamentul egoist al unor țări, care încearcă să își impună propriile reguli, încălcând normele ONU și ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).

      În opinia Rusiei, o conectivitate economică în creștere în Eurasia ar putea oferi o bază solidă pentru o arhitectură de securitate egală și indivizibilă. S. Lavrov adaugă că țara sa este interesată de o UE puternică și reia poziția președintelui V. Putin din noiembrie 2018, care a caracterizat eforturile UE de independență, autosuficiență și suveranitate în apărare și securitate, ca o dorință naturală și pozitivă în contextul consolidării unei lumi multipolare.

 

    În finalul discursului, S.Lavrov și-a exprimat dezacordul față de „multilateralism”, care prevede crearea de grupuri speciale pentru rezolvarea mai eficientă a unor probleme internaționale. (Notă: Această poziția a fost exprimată de Germania.) În opinia sa, acesta ar fi un pas mare înapoi de la obiectivul urmărit, atunci când s-a înființat ONU și „ar însemna o încercare de a înlocui o organizație globală cu cluburi pentru cei câțiva selectați”.

 

    Întrebările adresate oficialului rus au vizat extinderea Tratatului de Reducere a Armelor Strategice - New START, semnat de SUA și Rusia în 2010 și care expiră în 2021, cooperarea în zona arctică, situația din Siria, ingerințele Rusiei în afacerile Greciei și Macedoniei de Nord și situația din Marea Neagră.

       Privind New START, S. Lavrov a exprimat întreaga disponibilitate a țării sale pentru extinderea tratatului, dar și-a exprimat îngrijorarea în legătura cu intenția SUA de a-și reechipa submarinele și bombardierele strategice cu rachete de croazieră Tomahawk. Tratatul prevede această posibilitate de reechipare, cu  condiția ca partea cealaltă să considere aceste modificări ca fiind sigure din punct de vedere tehnic. (Notă: Probabil se referă la faptul să nu poată fi lansate dintr-o eroare, să nu explodeze accidental sau orice variantă care implică nesiguranța tehnică în exploatare.)

 

    Ministrul a asigurat că Rusia va continua colaborarea în zona arctică cu țările implicate, și consideră că această cooperare nu necesită nici o componentă militară. Cu toate acestea, Rusia vrea să înțeleagă ce obiective urmărește NATO în Arctica.

 

    Referindu-se la problema siriană, diplomatul a precizat că sunt progrese, dar că probabil niciodată nu se va reuși eradicarea deplină a focarelor de terorism din această țară, cu referire specială la zona Idlib.

 

    În ceea ce privește posibila implicare rusă în Macedonia de Nord și Grecia prin stimularea curentelor naționaliste, S.Lavrov a răspuns că domnul Stoltenberg, cancelarul german Angela Merkel și unii oficiali americani au vizitat Skopje și au îndemnat public poporul să voteze pentru schimbarea numelui republicii la referendum, dar dacă Rusia ar fi făcut unu la sută din ceea ce a fost acuzată, ar fi fost impuse noi sancțiuni.

     De asemenea, S.Lavrov a acuzat Occidentul că nu respectă respectă dreptul internațional și a dat ca exemplu încălcarea Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate al ONU, în care se interzice înființarea unei armate regulate în Kosovo. În pofida acestui fapt, Secretarul General al NATO a susținut înființarea armatei Kosovo, a adăugat diplomatul.

 

     Privind situația din Marea Neagră, oficialul a precizat că incidentul din zona  Kerci a reprezentat o provocare a președintelui Ucrainei, Petro Poroșenko, în contextul alegerilor prezidențiale din această țară.

       Din perspectiva unei abordări mai cuprinzătoare a problemei securității în regiunea Mării Negre, S. Lavrov a exprimat sprijinul Rusiei față de o inițiativă a UE în regiune și oricare zonă, cu condiția să fie respectate aranjamentele deja existente. Acesta a explicat că există două mecanisme create de statele riverane la Marea Neagră: Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN) și Operațiunea Armonia Mării Negre.

 

Imagine cu caracter simbolic
Conferința internațională de securitate de la Munchen - partea IV

Black Sea 

Military Activities Picture

  1. ro

ANALIZE & SINTEZE