15 aprilie 2020

Sursa: enr.com

 Primarul din Istanbul este deja un opozant recunoscut al controversatelor planuri ale guvernului turc privind construirea canalului în valoare de 11,3 miliarde USD care leagă Marea Marmara de  Marea Neagră, iar lansarea ofertelor pentru atribuirea lucrărilor pregătitoare chiar în timpul pandemiei de COVID-19 l-a făcut să devină și mai vehement.

 

Primarul Ekrem İmamoğlu și-a exprimat pe Twitter dezaprobarea față de ofertele privind relocarea a două poduri situate pe traseul canalului, în timp ce „cincizeci de mii de familii” cer ajutor financiar datorită situației actuale. Surse media turcești afirmă că İmamoğlu se află în spatele recentei încercări legislative de anularea a hotărârii emise de guvern în urma elaborării studiului de impact al proiectului asupra mediului. Această mișcare este considerată una dintre încercările opozanților de a opri proiectul canalului susținut de președintelui Recep Tayyip Erdoğan.

 

Potrivit studiului de fundamentare a construirii canalului, factorul determinant este dat de congestionarea în creștere a traficului naval prin Strâmtoarea Bosfor, singura cale maritimă de transport pentru statele din Marea Neagră. Dacă în 1930 tranzitau Canalul Bosfor aproximativ 3.000 de nave, cu o lungime medie de 50 m, în 2019 au fost înregistrate  43.000 de nave și se estimează că nivelul anual va crește la 78.000 până în 2050 și la 86.000 în 2070.

 

Conform proiectului, canalul planificat va fi săpat la aproximativ 30 km vest de Bosfor. Intrarea sa sudică ar fi în lacul Küçükçekmece și va ieși în Marea Neagră la Karaburun, la vest de cel de-al treilea aeroport ca dimensiune din Istanbul, prin lacul Sazlıdere.

 

Planul prevede un volum de excavare de peste 1 miliard de mc într-o zonă considerată sensibilă din punct de vedere al mediului, care oferă Istanbulului o importantă sursă de apă. Asta a generat o opoziție semnificativă.

Din cauza poziției unice a Bosporusului, proiectul canalului ridică și serioase provocări geopolitice, potrivit specialiștilor.

 

Așa cu se știe, deplasarea navelor prin Bosfor este guvernată de Convenția de la Montreux, semnată de Turcia și alte state în 1936. În esență, convenția asigură libera circulație a navelor comerciale pe căile navigabile, în timp ce stabilește limite pentru navele de război care intră în Marea Neagră, în special pentru cele ale statelor neriverane.

 

Întrucât guvernul susține că tranzitul navelor prin canal nu ar intra sub incidența convenției, fostul ministru Yașar Yakıș, membru fondator al partidului lui Erdoğan Justiție și Dezvoltare (AKP) se întreba: „care ar fi răspunsul Turciei dacă Statele Unite ar decide să trimită în Marea Neagră nave militare peste limitele stabilite de Convenția de la Montreux și ar solicita Ankarei să fie de acord cu tranzitarea acestui canal?”

 

Potrivit Sinan Ülgen, președinte executiv al think tank-ului EDAM, cu sediul în Istanbul, Convenția de la Montreux reprezintă, de asemenea, un dezavantaj economică pentru canal. Întrucât convenția oprește Turcia să perceapă taxe pentru accesul navelor comerciale prin Bosfor, „noul canal ar putea genera venituri doar dacă companiile de transport maritim îl folosesc - și de ce ar face acest lucru cât timp Bosforul rămâne liber?", se întreabă acesta?

 

Ca să perceapă taxe pentru tranzitarea Bosforului, Turcia ar trebui să modifice convenția. Pentru a face acest lucru, este nevoie de aprobarea a cel puțin șapte din cele 10 state care sunt parte ale convenției, spune Ülgen.

 

În pofida acestor îndoieli, guvernul are deja în vedere veniturile ce urmează a fi obținute din exploatarea canalului. Ministrul Transporturilor, Cahit Turhan, a declarat recent Agenției Anadolu că „se estimează colectarea a aproximativ 1 miliard de dolari pe an de la navele care trec prin Canalul Istanbul”. Veniturile s-ar ridica la 5 miliarde de dolari atunci când traficul va crește la 50.000 de nave pe an în 2035, a estimat acesta.

 

Președintele Erdoğan a lansat proiectul canalului în urmă cu nouă ani, timp în care a solicitat o serie de studii și evaluări ale traseului. Dintre cele cinci variante potențiale de trasee pentru canal, guvernul a ales coridorul Küçükçekmece-Sazlıdere-Durusu, de 45 km. Cu o lățime a bazei de 275 m, canalul de 20,75 m adâncime ar genera un volum de 1,17 miliarde mc de material excavat, din care 80% ar putea fi folosit ca umplutură, estimează guvernul.

 

Potrivit guvernului turc, proiectarea și construcția ar urma să fie făcute în cadrul unui parteneriat public-privat, ar implica 10.000 de muncitori, iar canalul ar putea fi deschis în 2026.

 

 

 

 

 

 

 

 

Demersurile pentru construcția Canalului Istanbul continuă, în pofida opoziției autorităților locale

Black Sea 

Military Activities Picture

https://psihologiepitesti.wordpress.com/

  1. ro

EVENIMENTE