21 octombrie 2019

Sursa: topwar.ru, remnmilitaryblog.com

 În anul 2006, în compunerea Forțelor Armate ale SUA a fost constituit Grupul pentru războiul asimetric (Asymmetric Warfare Group), care avea ca misiune studierea strategiilor de luptă americane și străine. În anul 2017, grupul a elaborat raportul denumit Russian New Generation Warfare Handbook (Manualul privind războiul rusesc de nouă generație). Acesta a fost întocmit pe baza rezultatelor analizei acțiunilor rusești în timpul operațiilor miltare din Ucraina și Siria.

 

Raportul descrie o imagine în care armata rusă dispune de toate mijloacele necesare pentru ducerea războiului. Totuși, acest lucru nu o face o forță invincibilă. Față de armata sovietică, Forțele Armate ale Federației Ruse sunt mai mici și mai slabe, motiv pentru care trebuie să abandoneze strategiile vechi. Acestea sunt înlocuite de conceptul unui noi război, de generația a patra.

 

Potrivit informațiilor ajunse în mass-media americană, strategia modernă a armatei ruse pentru contracararea NATO vizează mai multe aspecte considerate esențiale.

 

Reducerea marilor unități și unităților militare. Unitatea de bază a armatei devine grupul tactic de nivel batalion. Ținând cont de faptul că structura acestuia poate fi modificată, grupul tactic poate fi adaptat pentru îndeplinirea de misiuni diverse. La nivel operativ-tactic, Federația Rusă a abandonat în pricipiu diviziile, în favoarea unităților mai mici, însă acestea pot fi restabilite pentru optimizarea procesului de conducere.

 

Misiunile principale de luptă sunt îndeplinite de „împuterniciții” locali. În Ucraina și Siria, sunt folosite din ce în ce mai mult formațiuniile neregulate și companiile militare private, care lucrează cu participarea experților militari ruși. Reprezentanții ruși au preluat acest mod de acțiune de la SUA, care l-a aplicat din Vietnam până în Afganistan.

 

„Împuterniciții” permit degrevarea armatei de anumite sarcini, aceasta putând acționa astfel în direcțiile corecte. De asemenea, aceștia oferă operației un aspect de legitimitate politică. Participarea unităților neregulate face posibilă negarea participării armatei reale.

 

Moscova întrebuințează mijloace de război cibernetic și organizează operații informaționale ofensive. Federația Rusă a creat un aparat informațional fără precedent pentru manipularea opiniei publice și a infrastructurii de hacking din țările terțe. Statelor occidentale, care au o structură politică deschisă, le este greu să adopte măsuri de răspuns. În același timp, regimul autoritar rus poate promova un punct de vedere oficial și poate suprima mass-media independentă, care poate interfera cu campaniile sale de informare.

 

Armata rusă se bazează încă pe artilerie. Armamentele rămân principalul mijloc de distrugere a adversarului, în timp ce subunitățile de manevră desăvârșesc operațiunile. Instalațiile de artilerie autopropulsate sunt capabile să însoțească trupele în ofensivă, ținând cont de faptul că acestea pot proteja subunitățile înaintate. Armata rusă, la fel ca și înainte, pune accentul pe atacurile masive, cu întrebuințarea artileriei clasice și reactive.

 

Eficiența atacurilor poate fi crescută, ținând cont de întrebuințarea aparatelor de zbor fără pilot de cercetare. În același timp, viteza artileriei poate fi încetinită. Acest lucru se datorează menținerii unui sistem de conducere centralizat.

 

Federația Rusă pregătește lunetiști. În ultimii ani, Moscova a investit în pregătirea lunetiștilor și în dezvoltarea de armamente noi pentru aceștia. În raioanele de desfășurare a acțiunilor de luptă sunt dislocate subunități întregi de lunetiști. Luptătorii acestora pot produce daune adversarului singuri sau pot îndeplini funcții de dirijare a artileriei. Lupta cu lunetiștii este foarte complicată.

 

Dezvoltă mijloace A2/AD (Anti Access/Area Denial). Trupele străine se bazează pe suportul aerian și aeronavele de transport. Ca răspuns la acest lucru, armata rusă creează noi mijloace de apărare antiaeriană. Complexe de diverse tipuri sunt combinate în apărarea antiaeriană eșalonată, a cărei depășire este extrem de dificilă. Eficiența mijloacelor de apărare antiaeriană rusești a fost demonstrată în Ucraina. După pierderea în masă a tehnicii de aviație, Forțele Aeriene au oprit zborurile. Un adversar mai avansat se va confrunta cu probleme și mai grave.

 

Federația Rusă dezvoltă complexe de rachete operativ-tactice. Aceasta înseamnă că țintele din spatele dispozitivului adversarului sunt supuse unor amenințări, chiar dacă acesta are superioritate aeriană.

 

Se dezvoltă mjloacele de război electronic. Armatele occidentale depind de infrastructurile radioelectronice avansate. Sistemele rusești de război electronic sunt capabile să suprime comunicațiile, conducerea, detectarea și chiar navigația adversarului. Cercetarea radiotehnică poate detecta obiectele adversarului și poate dirija atacurile către acestea. În aceste condiții, dependența de radio poate fi fatală. Armatele străine vor trebui să se adapteze la noile amenințări.

 

Raportul Grupului pentru războiul asimetric reamintește că adversarul nu trebuie subestimat, dar nu trebuie nici supraapreciat. Acesta arată modul în care metodele de ducere a războiului se schimbă și modul în care Federația Rusă răspunde provocărilor actuale. Armata rusă încearcă, prin diferite metode, să compenseze propriile slăbiciuni, precum și să găsească și să speculeze problemele adversarului. Cunoașterea abilităților inamicului poate reprezenta cheia victoriei. Sau o scuză pentru a nu-l confrunta.

 

Imagine cu caracter simbolic
Elemente ale strategiei armatei ruse pentru contracararea NATO, prezentate de un raport din SUA

Black Sea 

Military Activities Picture

  1. ro

ANALIZE & SINTEZE