19 aprilie 2020

ursa: spglobal.com

 Eșecul din această săptămână în procesului de extindere a capacității de export a gazelor naturale din România spre Ungaria reprezintă un semnal negativ pentru noile evoluții din Marea Neagră, au declarat oficialii din industria energetică.

 

Runda finală a procedurii de fază deschisă pentru interconectorul bidirecțional de gaze naturale ROHU - care ar fi extins capacitatea transfrontalieră anuală de la 1,75 milioane metri cubi, la 4,4 milioane metri cubi, a fost declarată nereușită și procedura s-a încheiat.

 

Eșecul procesului ROHU - faza a doua a proiectului de gazoduct Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA) - a fost determinat aparent de o situație clasică de tipul „Catch 22” (nt. situație paradoxală din care nu se poate ieși datorită contradicției limitărilor sau a regulilor).

 

Niciun furnizor nu își dorește să se angajeze în dezvoltarea capacității de transport fără a beneficia de garanția obținerii gazului românesc din Marea Neagră. "Prin definiție, fără Neptun nu este nevoie de facilitățile de export, iar Neptun nu poate funcționa fără această conductă", a declarat o sursă din industria energetică.

 

Cel mai mare proiect în curs de dezvoltare în prezent în Marea Neagră este cel de exploatare a câmpului Neptun, operat de ExxonMobil, care rămâne însă în așteptare datorită schimbărilor de reglementare din România și încetinirii ritmului industriei, determinată de criza coronavirusului.

 

O decizie finală de investiții pentru Neptun - care ar putea deține până la 84 milioane metri cubi de gaz - a fost întârziată în mod repetat.

 

ExxonMobil - care și-a scos la vânzare participația de 50% din Neptun - a declarat pentru S&P Global Platts doar că „nu are nimic de furnizat din România acum”. Partenerul său cu restul de 50% din proiect, OMV Petrom, deținut de Austria, a refuzat, de asemenea, să comenteze.

 

Producătorul român de gaze, controlat de stat, Romgaz, a declarat că dorește o participație de 15% -20% la proiectul Neptun, în timp ce alte companii care ar fi interesate includ Lukoil (Rusia) și PGNiG (Polonia).

 

Alți jucători din amonte consideră că eșecul fazei a doua a proiectului ROHU / BRUA este un regres pentru industrie. "Bănuiesc că acordul va fi reluat spre sfârșitul anului, când vom avea o vizibilitate mai bună asupra tendințelor macro și a prețurilor", a declarat o sursă din zona de conducere din domeniu.

 

Mark Beacom, CEO al Black Sea Oil & Gas (BSOG), a declarat că situația de la Neptun nu afectează proiectul BSOG din câmpul Midia, dar că realizarea acestuia ar reprezenta un plus pentru noile proiecte.

 

"Incapacitatea de a avea un proces de succes pentru BRUA-2 nu afectează direct proiectul nostru Midia, deoarece noi suntem conectați la linia de tranzit T1, care permite accesul gazelor noastre atât pe piețele interne, cât și pe cele de export", a declarat Beacom pentru Platts, adăugând că „lipsa unei piețe libere și transparente, ca urmare a conectivității slabe cu piețele exterioare, subminează încrederea investitorilor în dezvoltarea oricărui proiect gazifer în România [...]. Noile planuri de dezvoltare din Marea Neagră vor avea nevoie de BRUA-2 la fel cum BRUA-2 are nevoie de noi realizări în Marea Neagră. Sunt legate intrinsec".

 

BSOG și operatorul român Transgaz au semnat contractul de începere a lucrărilor la proiectul Midia, de 400 de milioane de dolari. Se intenționează ca gazele naturale de la Midia - estimate la un volum de aproximativ 10 miliarde metri cubi - să poată fi introduse în rețeaua națională de transport în primul trimestru al anului 2021.

 

Conform datelor furnizate de ANRE, în 2019 producția totală de gaze naturale în România a fost de 108 TWh (10,2 miliarde mc), cu exporturi neglijabile și importuri din Rusia pentru a satisface cererea internă.

 

 

 

Eșecul interconectorului dintre România și Ungaria poate influența celelalte proiecte din Marea Neagră  

Black Sea 

Military Activities Picture

https://psihologiepitesti.wordpress.com/

  1. ro

EVENIMENTE