29 noiembrie 2019

 Jens Gyuvsgaard / Dmitry Malyshko,  apostrophe.ua

 Proiectul Nord Stream-2 este o adunare de foști spioni ruși din Europa și susținători ai acestora. Acesta este un instrument de influență politică și o sursă de îmbogățire a președintelui rus, Vladimir Putin și a cercului său de apropiați, așa că Danemarca a încercat tot posibilul să întârzie construcția Nord Stream-2. Dar a fost forțată să cedeze de către Germania, cel mai mare lobbyist pentru interesele rusești din UE. Pentru a continua afacerile cu Kremlinul, Germania și unele țări din UE sunt gata chiar să închidă ochii la posibilitatea unui război la scară largă în Ucraina. Despre acest lucru și multe altele a declarat, într-un interviu pentru publicația ucraineană Apostrof, jurnalistul danez de investigații Jens Gyuvsgaard, autor al cărții "Spionii".

 

Ați investigat aspectele de corupție și în cazl proiectului Nord Stream-1. Povestiți-ne mai multe despre legăturile de corupție dintre elitele europene și Kremlin și despre legăturile lor cu Nord Stream-2.

 

 Acum doi ani am publicat o carte despre Nord Stream în Danemarca, iar acum am scris una nouă despre întregul proces de construire a Nord Stream și am publicat-o în Germania. Am studiat metodele Gazprom, legătura dintre proiect și criminalitate, establishmentul politic - în special în Germania și Austria, iar ceea ce am descoperit este că nici Gazprom, nici Nord Stream nu sunt companii obișnuite. Misiunea lor nu este cea normală, de a face profit. Sarcina lor este de a lucra ca o modalitate de influență a Kremlinului asupra țărilor vecine, cum ar fi Ucraina și UE, și să îmbogățească contractorii care sunt prieteni ai președintelui Vladimir Putin. Nu sunt singurul care a ajuns la concluzia că este vorba despre  o conductă de gaze a corupților. De exemplu, anul trecut, "Sberbank" din Rusia ("Sberbank" este cel mai scump brand rusesc și unul dintre cele mai puternice branduri bancare din lume) a publicat un raport care subminează noțiunea de rentabilitate a Nord Stream și a altor proiecte ale Gazprom. Aceștia au analizat ”Puterea Siberiei”  (viitoarea conductă de gaz din Siberia de Est pentru transportul gazelor naturale din Republica Sakha în ținutul Primorie și țări din Orientul Îndepărtat), Fluxul turcesc (Blue Stream, Turkish Stream) și Nord Stream-2 și au ajuns la concluzia că toate sunt nerentabile și generează profit doar pentru contractanți, companiile conduse de Arkady Rotenberg și Gennady Timchenko. Ambii sunt prieteni apropiați ai lui Putin și ambii sunt sub incidența sancțiunilor impuse ca urmare a anexării ilegale a Crimeei. După publicarea acestui raport al "Sberbank", unul dintre autorii săi, Alexander Faek, și-a pierdut locul de muncă, iar raportul în sine a dispărut de pe siteul băncii. O sursă informată de la bancă a spus că Fack a fost concediat la comanda personală a lui Putin. Nu cred că aceasta este doar o coincidență.

 

Cartea mea, "Greed, Gas and Money" (Lăcomie, gaz și bani), a fost publicată recent în Germania și arată legăturile strânse ale lui Putin cu Nord Stream și cu afacerile Gazprom. În 2001, Putin a demis întreaga conducere a Gazprom și l-a numit în funcția de director general pe Alexei Miller, asistentul său din organele de putere de la Sankt Petersburg, din anii ’90. Ulterior, mai mulți dintre colegii lui Putin din serviciile de informații - KGB ulterior FSB - au fost numiți directori ai companiei. Spre deosebire de orice altă companie energetică din lume, la Gazprom majoritatea liderilor au fost și sunt vechi agenți KGB, respectiv FSB.

 

Însă foștii spioni funcționează nu numai la Gazprom. Matthias Warnig, director general al Nord Stream, este un fost ofițer Stasi (filiala KGB din Germania de Est ocupată, Staatssicherheit). Putin era agent al KGB la acea vreme, iar Warnig era căpitan la Stasi, lucrau împreună în Dresda. Warnig a fost unul dintre cei care au militat activ pentru numirea fostului cancelar german Gerhard Schroeder în funcția de președinte al consiliului de administrație al Nord Stream. Acest lucru s-a realizat foarte oportun, iar semnarea contractului cu domnul Schroeder a fost un pas de mare succes, deoarece are conexiuni cu o rețea de oficiali europeni aparținând Partidului Social Democrat, care din motive politice sau personale și-au permis să fie recrutați în sistemul Nord Stream. De exemplu, fostul prim-ministru al, Joran Persson și fostul premier al Finlandei, Paavo Lipponen, au recomandat să se construiască conducta de gaze. Prin urmare, Putin continuă să utilizeze banii pentru a-și extinde controlul asupra țărilor scandinave și Germaniei. Adică aceasta este o poveste despre cum Kremlinul folosește relațiile cu foști spioni.

 

Explicați situația ciudată cu Danemarca: țara a interzis mult timp Rusiei să construiască Nord Stream-2, dar până la urmă și-a dat acceptul.

 

 Da, am fost de acord pentru că ne aflam într-o situație foarte, foarte dificilă. Când Rusia a primit autorizația pentru Nord Stream-1, Danemarca a fost prima țară care a acordat permisiunea. Primul ministru de atunci, Lars Lucca Rasmussen, tocmai își prelua funcția. În 2002, la Copenhaga, a avut loc Congresul mondial cecen, iar liderul în exil al Ceceniei, Akhmed Zakaev, l-a vizitat pe Rasmussen. Întrucât în Rusia, Zakaev era considerat terorist, rușii au cerut poliției daneze să-l aresteze și să-l extrădeze la Moscova. Guvernul danez a refuzat să facă acest lucru și toate legăturile dintre Rusia și Danemarca au fost întrerupte. Danemarca nu mai putea trimite carne de porc și bere în Rusia. Relațiile dintre țări au fost la fel de reci ca vremea de iarnă în Siberia. Pentru Nord Stream 1, autorizarea prevedea așezarea conductelor foarte aproape de coasta daneză, iar guvernul ar fi putut să o refuze. Motivul oficial ar fi fost - în conformitate cu legislația internațională - faptul că conductele trebuiau să fie sigure din punct de vedere ecologic, iar amplasarea trebuia să fie în apele internaționale. Noul prim-ministru danez a văzut însă oportunitatea de a restabili relațiile cu Rusia. Pe atunci, acest lucru însemna trădare.

 

Dar de când Rusia a cerut permisiunea pentru Nord Stream-2, s-au schimbat multe. Danemarca, majoritatea țărilor europene și Statele Unite îl priveau pe Putin ca pe un nou partener în care poți avea încredere. Dar experiența arată că nu a fost așa - mai întâi a existat Georgia, apoi anexarea Crimeei și Donbasul, apoi implicarea în Siria și încetarea aprovizionării cu gaze în Ucraina.

 

În Danemarca, s-a ajuns la concluzia că Nord Stream nu este o conductă obișnuită de gaz. Proiectul este un instrument politic în mâinile lui Putin și, dacă putem opri sau măcar amâna lansarea sa, trebuie să o facem. Iar guvernul danez a decis să lucreze cât mai încet la acordarea permisiunii. În primul rând, Rusia a cerut permisiunea instalării unei conducte de gaze în apele teritoriale ale Danemarcei și a fost refuzată. Apoi a propus două noi rute - una la nord de insula Bornholm și a doua la sud de insulă. Am fi putut refuza ambele propuneri, să solicităm studii mai amănunțite pe probleme de mediu. Acest lucru ar fi putut fi tergiversat foarte mult timp – noi am reușit întârzierea proiectul timp de doi ani, dar odată și odată a trebuit să acordăm permisiunea.

 

Problema era că ne aflam pe de o parte sub presiunea Rusiei și a Germaniei, iar pe de altă parte sub cea a Statelor Unite. SUA ne-au îndemnat să nu acordăm permisiunea, iar Berlinul și Moscova să acceptăm cât mai repede. A fost foarte dificil, deoarece Germania și America sunt aliați foarte apropiați pentru Danemarca, suntem parteneri comerciali. Prin urmare, am decis să acceptăm pentru proiect apele internaționale între Danemarca și Polonia. Începând cu 1972, au existat dispute cu privire la care dintre cele două țări deține acest acvatoriu. Copenhaga a solicitat studii pe o posibilă rută în aceste ape. Kremlinul a fost de acord, iar Danemarca i-a acordat permisiunea pentru această rută. Am făcut acest lucru pentru că este vorba de ape internaționale și pentru că suntem o țară mică și nu vrem să fim pedepsiți nici de Rusia și Germania, nici de SUA.

 

Cum au reacționat societatea și elitele politice din Danemarca la Nord Stream-2? A existat vreo dezbatere  publică?

 

 Pentru Nord Stream-1 nu au existat aproape deloc dezbateri publice atunci când a fost emisă permisiunea. Guvernul a decis să facă totul aproape în secret. În cazul Nord Stream-2, totul a fost complet diferit. Au fost multe dezbateri publice, pro și contra. Aproape toate partidele politice din Danemarca erau împotriva noului gazoduct. Doar Partidul Popular Danez, de dreapta, care este un susținător fanatic al Rusiei și lui Putin, a fost pentru.

 

Dar încă o dată voi explica - Danemarca era între superputeri. O țară mică nu poate  continua să opună rezistență. Ne-am putea orienta către UE, deoarece este o forță mai puternică decât Danemarca. Dar Uniunea Europeană nu s-ar opune Nord Stream 2, din cauza rolului Germaniei în UE.

 

A fost o perioadă în care Franța și Emanuel Macron au abandonat practic Nord Stream-2. Însă Angela Merkel și președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, au convins Parisul să își schimbe atitudinea. Germania este cel mai bun lobbyist pentru proiectele rusești.

 

De ce? Cum este cu putință ca Germania să fie atât de coruptă de Rusia?

 

 Din cauza banilor. Businessul german este foarte strâns legat de cel rusesc. În primul rând, germanii sunt mari consumatori de gaze naturale. Nu cu mult timp în urmă, Germania a decis să își închidă centralele nucleare și să se concentreze pe energia produsă din gazele naturale. Prin urmare, marile corporații germane au nevoie într-adevăr de gaze naturale și acestea trebuie să fie cât mai ieftine. Putin și Gazprom sunt conștienți de acest lucru. Prin urmare, Polonia sau, să zicem, Olanda vor plăti mai mult decât Germania pentru gaze. Iar guvernul german nu va putea guverna țara dacă nu se bazează pe marile companii germane.

 

Ați subliniat, pe bună dreptate, că Rusia nu este un furnizor de gaze de încredere. Prin urmare, credeți că Europa ar avea un plan de rezervă dacă Kremlinul ar refuza aprovizionarea cu gaze naturale?

 

 Danemarca nu cumpără mult gaz din Rusia, nu suntem dependenți de acesta. Dar Germania, depinde, Olanda cumpără mult gaz, Polonia, Ucraina și țările vecine, de asemenea. Acum, însă, UE a emis o nouă directivă privind gazele naturale pentru a-l controla pe Putin și Gazprom, astfel încât Rusia să nu tranziteze gaze naturale ocolind Ucraina. Acesta este un mod de a preveni amestecul excesiv al Rusiei în infrastructura europeană și o modalitate de a preveni consecințele unei posibile deconectări de la gaze.

 

Rusia dezafectează deja conducta de gaze care duce în Ucraina, astfel încât nu va mai putea furniza gaze naturale Europei. Pe de altă parte, expertul în domeniul gazelor, Mihail Korcemkin, a spus că, în cazul în care tranzitul prin Ucraina încetează, Rusia ar putea începe un război la scară largă în Ucraina. Credeți că acest scenariu este realist?

 

 Cred că, din păcate, acesta este un scenariu foarte realist. Văd că unele țări europene, acordând permisiunea Gazprom, au fost la curent cu aceste posibilități. Germania continuă să declare că nu va fi de acord cu ocolirea Ucrainei în tranzitarea gazelor, dar în final va acepta și acest lucru, în pofida posibilității unui război la scară largă.

 

Înseamnă acest lucru că lumea occidentală este gata să închidă ochii și să nu vadă perspectiva războiului și încălcările dreptului internațional doar pentru a continua  afacerile cu Rusia?

 

 Eu cred că, din păcate, Europa este gata să închidă ochii la aceasta. O anumită parte din Europa. Guvernul din Berlin a crezut întotdeauna că reducerea aprovizionării cu gaze a Hamburgului este un lucru mai rău decât reducerea aprovizionării cu gaze a Kievului. Mi se pare că ar trebui să fim foarte speriați de ceea ce se întâmplă în prezent. Ar trebui să ne speriem de puterea pe care o are acum Putin. El este foarte activ în Orientul Mijlociu - în Siria, în Libia.  Acum susține că este un lider mondial. El a avut întotdeauna ambiția de a reconstrui Rusia ca super-stat. Și acum, ceea ce face „clovnul de la Casa Albă”, îi permite lui Putin să acționeze cum vrea. Putin devine un factor internațional foarte important. Cred că comunitatea internațională ar trebui să aibă grijă de ceea ce se întâmplă în Rusia. Ar trebui să sprijine Ucraina. Cred că Ucraina ar trebui să fie membră a NATO și a UE. Acest lucru ar fi foarte important pentru țară, dar Putin nu o va permite.

 

Există o modalitate de a-l opri pe Putin? Sau va trebui să așteptăm până moare sau transferă puterea altcuiva?

 

 Acum nu văd alternative la Putin în Rusia. Este foarte puternic, controlează totul, inclusiv alegerile. Dacă el a decis să rămână președinte, asta  va face. Dar acum nu există nimeni care să-l poată opri. Opoziția în Rusia nu este suficient de puternică. Dacă Putin poate fi oprit, atunci acest lucru poate fi posibil doar prin eforturile internaționale ale Europei și ale SUA, impunând sancțiuni pentru el și prietenii săi mai mult decât în prezent. Cercul apropiaților lui Putin este interesat doar de auto-îmbogățire. Putin este probabil unul dintre cei mai bogați oameni din lume, iar un studiu mai detaliat al situației sale va arăta lumii și - mai important - rușilor, ce fel de persoană este. Este foarte important să-i informăm pe ruși, pentru că majoritatea sunt de fapt încântați de Putin. Și ei cred că Putin face lucrurile corecte, reconstruind Rusia ca un super-stat.

 

Imagine cu caracter simbolic
Europa este gata să închidă ochii la un război la scară largă în Ucraina 

Black Sea 

Military Activities Picture

  1. ro

ANALIZE & SINTEZE