N. Iordan, sursa: sicurezzainternazionale.luiss.it

  Ministrul francez al apărării, Florence Parly, a declarat, la Belgrad, că Franța nu se va opune extinderii Uniunii Europene, iar poziția adoptată de Paris față de Albania și Macedonia de Nord nu va avea niciun impact asupra parcursului de integrare în UE întreprins de Serbia.
 
Declarațiile lui Florence Parly sunt în contrast cu decizia Parisului din 18 octombrie 2019, când președintele francez, Emmanuel Macron, a blocat extinderea Uniunii Europene către Tirana și Skopje. Mai exact, intrarea Macedoniei de Nord a fost votată pozitiv de toate statele membre ale UE, cu excepția Franței, în timp ce intrarea Albaniei a fost împiedicată de Franța, Danemarca și Olanda. Parisul a considerat că Europa se confruntă deja cu prea multe provocări pentru a permite intrarea celor două țări balcanice, o regiune care încă se recuperează după războaiele anilor '90 și care încă luptă împotriva crimei si corupției.
 
F. Parly a declarat că regiunea Balcanilor de Vest ar trebui să facă parte din Uniunea Europeană, pentru a fi protejata de interferențele negative ale statelor terțe. Mai exact, Parly s-a referit la îngrijorarea exprimată de liderii europeni cu privire la influența sporită a Rusiei și a Chinei în regiune, care ar putea exploata vidul lăsat de Bruxelles.
 
În acest climat, pentru a continua procesul de integrare în blocul comunitar, ministrul francez a subliniat importanța creșterii nivelului de încredere reciprocă între statele membre și țările din regiune. Acest lucru, în opinia sa, poate porni în primul rând de la colaborarea în sectorul apărării.
 
Franța și Serbia au anunțat începerea unei colaborări puternice în sfera militară. Concret, Franța și Belgradul au decis să înceapă un program de cooperare în pregătirea militară și a organizării unor exerciții comune.
 
În cursul întrevederii cu Parly, președintele Aleksander Vucic a declarat că țara sa nu s-a alăturat campaniei împotriva lui Macron și că Serbia intenționează să ridice nivelul cooperării bilaterale cu Franța, păstrând în același timp principiul neutralității militare adoptat de Belgrad în 2015.
 
La scurt timp după vetoul său la Consiliul European, la 12 noiembrie 2019, președintele Franței, Emmanuel Macron, a organizat o întâlnire cu omologul său sârb, Aleksandar Vucic, și cu cel kosovar, Hashim Thaci. Intenția lui Macron de a media între Kosovo și Serbia a apărut deja pe 27 septembrie, când a declarat că are „un plan” pentru a lua parte la dialogul care vizează normalizarea relațiilor dintre Kosovo și Serbia, al cărui dialog este oprit de aproximativ un an, după ce Kosovo a impus taxe asupra mărfurilor importate din Serbia în virtutea obstrucționismului efectuat de Belgrad cu privire la posibila intrare a Priștinei în Interpol.
 
Între timp, Uniunea Europeană intenționează să numească propriul trimis special pentru Balcanii de Vest, probabil pentru a contracara influența în regiune a Statelor Unite, care au numit deja doi trimiși speciali.
 
Noul Înalt Reprezentant al Politicii Externe al UE, Josep Borrell, care și-a prelua funcția la 1 decembrie, a declarat, pe 11 decembrie, că încheierea unui acord între Priștina și Belgrad este o prioritate a mandatului sau, în vederea integrării țărilor din Balcanii de Vest în Uniunea Europeană.
Mulțumim pentru încredere
14 decembrie 2019
Franța își întărește cooperarea militară cu Serbia și susține demersul european al Belgradului  

Black Sea 

Military Activities Picture

https://psihologiepitesti.wordpress.com/

  1. ro

Balcanii de Vest