N. Iordan, sursa: sicurezzainternazionale.luiss.it, telegraf.rs

   Președintele sârb Aleksandar Vucic a început (10.12.2019) o vizită oficială de două zile la Atena pentru se întâlni cu omologul său grec, Prokopios Pavlopoulos, și cu premierul grec, Kyriakos Mitsotakis.
 
Potrivit cotidianului grec "Ekathimerini", vizita de stat a lui Vucic este un element foarte important potrivit ministrului sârb de externe, Ivica Dacic, care a subliniat că aceasta are ca scop punerea bazelor pentru începutul unui parteneriat strategic cu Atena.
 
Belgradul a semnat deja parteneriate strategice cu Rusia, China, Italia și Franța.
 
Acordul de parteneriat strategic, reamintește Dacic, privește pozițiile comune adoptate de cele două țări cu privire la problemele politice principale, precum și sprijinul reciproc în ceea ce privește cele mai importante subiecte pentru fiecare dintre cele două state și o serie de declarații privind natura puternică și strategică a relațiilor dintre Atena și Belgrad.
 
Împreună cu acordul de parteneriat strategic, Serbia și Grecia vor semna, de asemenea, acorduri de cooperare și vor discuta un acord trilateral cu Cipru.
 
Conform celor relatate de Telegraf, principalele subiecte de pe ordinea de zi sunt: relațiile bilaterale dintre Serbia și Grecia, procesul de integrare europeană a Belgradului și problema Kosovo.
 
În ceea ce privește aceasta din urmă, Atena se află printre cele 5 țări ale Uniunii Europene care au decis să nu recunoască independența Kosovo. Această decizie este apreciată cu fermitate de guvernul sârb, care a fost liniștit de premierul și președintele grec cu privire la faptul că Atena nu își va schimba poziția, în ciuda presiunii primite de la Bruxelles.
 
Întrucât Atena și-a demonstrat sprijinul pentru integritatea teritorială a Belgradului, Vucic a  declarat că respectă suveranitatea Atenei și, având în vedere acordul trilateral cu Cipru, a anunțat că nu își va schimba poziția asupra Nicosiei.
 
În urma acestor declarații, Pavlopoulos a atras atenția lui Vucic asupra disputei privind frontiera maritimă dintre Atena și Ankara, care a apărut în urma semnării, la 27 noiembrie 2019, a unui memorandum de înțelegere privind frontierele maritime dintre Libia și Turcia.
 
Cu acea ocazie, şeful Guvernului libian de Uniune Naţională (GNA), Fayez Al-Sarraj, și președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, au semnat un memorandum de înțelegere referitor la cooperarea în domeniul securității și al sectorului maritim. Tensiunile sunt cauzate de memorandumul semnat în sectorul maritim, care definește granițele maritime dintre Libia și Turcia, lângă insula greacă Creta. Potrivit Ankarei, această insulă nu dispune de o platformă continentală, ci doar de ape teritoriale, motiv pentru care a fost posibilă definirea frontierlor în apele din jurul Cretei. Grecia, la rândul său, consideră că acordul semnat între Libia și Turcia este o "încălcare flagrantă a dreptului internațional".
 
În acest climat, Atena a decis, pe 6 decembrie, să-i acorde ambasadorului Mohamed Younis A.B. un termen de 72 de ore pentru a părăsi țara.
 
Mai mult, litigiile privind drepturile minerale din Marea Egee și problema cipriotă contribuie la fisurarea relațiilor dintre Ankara și Atena, în cadrul cărora se înscriu și controversele privind forajul efectuat de Turcia în largul coastelor Ciprului, bogate în gaze naturale.
 
În ceea ce privește Serbia, însă, la 7 octombrie, Vucic a semnat nouă noi acorduri de colaborare cu Ankara. Primul se referă la cooperarea în materie de securitate. Al doilea reglementează protecția cetățenilor în sfera familiei și sociale. Al treilea stabilește cooperarea în sectorul industrial și tehnologic. Al patrulea inițiază patrule comune ale poliției. Al cincilea acord se referă la cooperare militară. Al șaselea se referă la reconstrucția podului Kasapcic, în apropiere de Uzice, în regiunea centrală a Serbiei. Cel de-al șaptelea acord stabilește cooperarea în știință și tehnologie. Ultimele două acorduri vizeză colaborarea între Organizația Turcă pentru Dezvoltarea Întreprinderilor mici și mijlocii (KOSGEB) și Agenția Sârbă de Dezvoltare (RAS) respectiv serviciile poștale.
 
Serbia și Turcia au convenit, de asemenea, să deschidă școli ale Fundației Maarif, considerată de oamenii de știință și politicienii turci drept un instrument politic de afirmare și consolidare a influenței Turciei în regiunea balcanică. Statele din Balcani care găzduiesc școli ale acestei fundații, creată în iunie 2016 de parlamentul turc, sunt Bosnia, Kosovo, Macedonia de Nord și Albania. Serbia și Muntenegru sunt statele balcanice care au inițiat contacte de colaborare cu Fundația Maarif.
 
 
 
Mulțumim pentru încredere
11 decembrie 2019
Grecia și Serbia vor să pună bazele unui parteneriat strategic

Black Sea 

Military Activities Picture

https://psihologiepitesti.wordpress.com/

  1. ro

Balcanii de Vest