25 aprilie 2019

Sursa: nationalinterest.org, ria.ru, remnmilitaryblog.com

Agenția de presă rusă RIA Novosti a preluat, pe 25.04.2019, un articol al publicației americane National Interest, în care se precizează că Petro Poroșenko a pierdut alegerile prezidențiale din Ucraina în fața oponentului său, Volodimir Zelenski, din cauza politicii antirusești pe care el și Parlamentul de la Kiev au dus-o în ultimii cinci ani.

 

Astfel, publicația subliniază că Petro Poroșenko a impus restricții în ceea ce privește utilizarea limbii ruse, călătoriile în Federația Rusă, comerțul cu aceasta și toate contactele cu rușii. În același timp, potrivit National Interest, consecințele negative pentru Ucraina însăși erau perfect previzibile, ținând cont de faptul că cetățenii vorbesc adesea limba rusă, iar jumătate din rezidenții din țară au părinții în străinătate.

 

Pe de altă parte, trebuie remarcat faptul că, în pofida impactului negativ important al unor factori precum colapsul economic, reducerea cheltuielilor bugetare pentru domeniul social, precum și creșterea de nouă ori a prețului la gaze, factorul decisiv au fost naționaliștii.

 

Poroșenko a împărțit ucrainenii în “adevărații patrioți ai Ucrainei” și “coloana a cincea”, care susținea Federația Rusă. Această segregare a reprezentat întotdeauna cartea sa de vizită, pe care a utilizat-o pentru a explica problemele sociale și economice ale țării.Publicația scrie că politicienii occidentali trebuie să tragă două concluzii din înfrângerea lui Poroșenko.

 

În primul rând, în rândul ucrainenilor, simpatia pentru Federația Rusă este puțin probabil să scadă în viitorul apropiat, iar odată cu finalizarea conflictului intern ucrainean din Donbass și restabilirea relațiilor comerciale normale dintre cele două țări, influența economică a Ucrainei vorbitoare de limbă rusă va crește, iar simpatia față de Federația Rusă va crește și ea.

 

În al doilea rând, strategia Occidentului de a sprijini o regiune sau o fracțiune în speranța de a schimba vectorul dezvoltării întregii națiuni în Ucraina s-a dovedit a fi la fel de nereușită ca și în Siria, Irak sau Afganistan.

 

Așa cum a subliniat National Interest, din punct de vedere moral, este îndoielnic principiul de a semăna discordie în țară pentru a schimba regimul. În plus, Federația Rusă exercită o influență culturală asupra Ucrainei cu o “putere moale”, căreia niciun alt stat nu i se poate opune cu nimic, deoarece în ambele țări se vorbește aceeași limbă și au un patrimoniu cultural comun.

 

Al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Ucraina a avut loc pe 21 aprilie. La acesta au participat președintele în exercițiu, Petro Poroșenko, și câștigătorul primului tur, Volodimir Zelenski. Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale, Zelenski a câștigat alegerile cu un procent de 73,22% din voturi. Poroșenko și-a recunoscut înfrângerea.

 

Comentariu BSMAP: Autorul articolului este Nicolai N. Petro, actualmente profesor care predă cursuri de pace și nonviolență de la Universitatea din statul Rhode Island din SUA. Din 1989 până în 1990 a ocupat funcția de asistent special pentru politica față de Uniunea Sovietică din cadrul Departamentului de Stat al Statelor Unite. Ultima sa carte, "Ucraina în criză", a fost publicată de Routledge în 2017. 

Agenția rusă nu a schimbat sensul general al articolului, find semnalate doar unele accentuări ale afirmațiilor autorului care prezintă Rusia în lumină favorabiă.

Imagine cu caracter simbolic
Naționalismul lui Petro Proșenko l-a costat președinția

Black Sea 

Military Activities Picture

  1. ro

ANALIZE & SINTEZE