Ghe. Orjanu

 

   Modul în care țările puternic industrializate din Uniunea Europeană (UE) gestionează criza medicală și economică generată de pandemia infectării cu noul coronavirus (în continuare SARS-COV2) este foarte importantă pentru țara noastră, ca de altfel pentru întreaga Europă. Relevanța este dată de multiplele legături create între statele membre ale UE. Pentru România, cele mai vizibile conexiuni sunt numărul mare de concetățeni care muncesc în vestul Europei și trimit bani acasă, precum și angrenarea multor firme din România în lanțurile de producție și consum create de concernele occidentale. De aceea, va trebui să fim foarte atenți ce fac partenerii noștri, pentru a ne corela acțiunile cu ei, altfel riscăm să fim în contratimp și să ne întârziem relansarea economică.

 

Astăzi vom prezenta conduita Germaniei în contextul crizei generate de SARS-COV2.

 

Aspecte de ordin medical în contracararea efectelor COVID-19

 

Caracteristica principală a Germaniei în ultima lună de zile este procentul foarte mic de mortalitate în infecțiile cu SARS-COV2, de 3,6%, cu mult sub Franța - 18,1%, Marea Britanie - 13,6%, Italia - 13,4% și Spania - 10,2%.

 

Abordarea germană în tratarea bolnavilor de COVID-19 este cunoscută, elementul cheie fiind testarea a cât mai multor persoane în scopul identificării timpurii a persoanelor infectate. Pe lângă beneficiul evident de a limita răspândirea SARS-COV2, Christian Drosten, unul din cei mai importanți virusologi germani din perioada pandemiei corona, precizează că identificarea imediată a persoanei infectate îi dă acesteia o perioadă de până la cinci zile, când poate fi tratată ușor și cu șanse aproape maxime de însănătoșire, deoarece infecția este localizată la nivelul gâtului. Dacă în cele cinci zile de aur (Expresia „de aur” nu îi aparține lui Christian Drosten.), persoana nu a primit tratament, virusul poate ajunge la plămâni, iar de aici încolo șansele de supraviețuire scad considerabil.

 

Referitor la capacitatea secțiilor de terapie intensivă din Germania de a asigura suport vital persoanelor aflate în stare critică, profesorul-doctor de anesteziologie, Bernhard Zwissler, din Munchen, explică destul de clar că Germania nu are un exces de paturi de terapie intensivă, ci din contră mai are nevoie. În opinia sa, de fapt, nu numărul de paturi este cea mai mare problemă, ci cel al personalului calificat să lucreze la terapie intensivă. Măsurile de răspuns, la respectivele constrângeri, luate în sistemul medical german au constat în: mutarea bolnavilor în alte centre de tratament în cazul atingerii capacității maxime într-o anumită locație; amânarea intervențiilor medicale care necesitau terapie intensivă, dar nu erau urgențe; reacția favorabilă a specialiștilor de a se întoarce să lucreze în terapie intensivă deși se reorientaseră cu ceva timp în urmă în alte specialități; pregătire intensivă de personal, din rândul asistenților medicali și studenților la medicină, pentru sprijinul medicilor; recrutarea de medici din alte specialități; și foarte important, pregătirea personalului de supraveghere și îngrijire, astfel încât să poată trece în situațiile critice de la standardul clasic de îngrijire - un asistent la doi pacienți, la standardul un asistent la trei pacienți. Totuși, în opinia sa, respectivele măsuri nu pot fi menținute o perioadă mare de timp. Privind necesitatea ventilării pacienților atât timp cât este nevoie, Bernhard Zwissler a fost categoric: un bolnav critic, care nu este ventilat, este un om mort.

 

Măsuri de prevenție a răspândirii SARS-COV2

 

În întreaga lume, de la cele mai înalte și cele mai calificate niveluri, au fost trase semnale de alarmă cu privire la căderea economică severă care va urma, dacă nu se iau măsuri urgente atât de atenuare a impactului scăderii veniturilor populației, cât și de relansare economică.

 

Germania, de regulă adeptă a jocului economic, a inițiativei și inovației, recent a implementat primele măsuri de repornire controlată a unor sectoare economice, cum ar fi cel al vânzărilor cu amănuntul. Nici învățământul nu a fost uitat, de ieri (27.04.2020) clasele terminale din școli fiind redeschise pentru cursurile în sistemul clasic.

 

Pentru a limita răspândirea SARS-COV2 în această nouă ipoteză de lucru, la nivelurile federal și de land au fost dispuse măsuri de protejare a populației împotriva infectării. Astfel, începând de ieri, în 15 din cele 16 landuri ale Germaniei, portul măștii a devenit obligatoriu în mijloacele de transport în comun și în incintele închise. Ordinul nu are un caracter absolut, în sensul că masca poate fi înlocuită cu o eșarfă sau ceva similar. Creșterea evidentă a cererii de măști a fost anticipată, fiind făcut un import masiv din China. Astfel, cu cel mai mare avion de transport din lume – An-225, au fost aduse, ieri dimineață, 25 milioane de măști, la comanda Ministerului Apărării (Bundeswehr). Acesta a fost al patrulea zbor pe care singurul An-225 existent în lume l-a finalizat între China și Europa în câteva zile. Începând cu 14 aprilie, avionul a adus măști, mănuși și salopete din China în Polonia, Franța și Ucraina.

 

Întreprinzătorii particulari, pe lângă gura de oxigen primită prin redeschiderea magazinelor de retail, au văzut în măsurile de protecție împotriva infectării cu SARS-COV2 o oportunitate de atragere a clienților. De exemplu, un mall din Hamburg, în care funcționează 120 de magazine (clădire cu cinci etaje), a făcut investiții de aproximativ 100000 de euro, în securitate medicală. În acest scop, au fost acoperite cu dioxid de titan mai multe suprafețe critice (balustradele scărilor rulante, mânerele ușilor, butoanele lifturi etc.) și au fost instalate sisteme cu radiații ultraviolete în zonele scărilor rulante. Dacă efectul razelor ultraviolete împotriva microorganismelor sunt deja de notorietate, acoperirea din dioxid de titan, dezvoltată de o firmă din Koln, neutralizează ciupercile, mucegaiul, bacteriile și are efecte semnificative contra norovirusurilor și, evident, este eficace împotriva coronavirusurilor.

 

Certitudini și tatonări în redresarea economică

 

În ultima decadă a lunii martie, statul german a anunțat că pregătește un pachet financiar de 750 miliarde euro destinat salvării economiei naționale de la colaps. Sursele banilor în afară de rezervele proprii sunt împrumuturile, Germania renunțând astfel la politica "Schwarze Null" (zero negru), care îi asigura un buget echilibrat fără contractarea de noi împrumuturi. Direcțiile principale de folosire a banilor sunt: garanții de stat pentru pasive (400 miliarde); acordarea de împrumuturi firmelor care au probleme, prin intermediul băncii germane de stat KfW (100 miliarde); investiții directe de stat (100 miliarde); sprijinirea companiilor mici (50 miliarde), sprijin financiar acordat de landuri în diferite scopuri (100 miliarde).

 

Concretizarea planului de salvare a început cu micile companii care pentru trei luni vor primi banii necesari păstrării locurilor de muncă (salarii, chirii, utilități etc.).

 

Salvarea companiilor mari de-abia acum începe, iar sumele mari de bani puse în joc ar putea determina condiții mai severe puse de stat. Astfel, ministrul federal pentru Afaceri Economice și Energie, Peter Altmaier (CDU), intenționează să condiționeze ajutorul financiar de stat pentru companiile private de renunțarea la plata dividendelor și a altor bonusuri. În contrapartidă, Asociația contribuabililor federali critică birocrația și vine cu propuneri de simplificare și reducere a fiscalizării, printre care, eliminarea mai devreme a suprataxei taxei de solidaritate, reducerea impozitului pe vânzări pentru anumite servicii la 7%, impunerea unui impozit forfetar de 100 euro pentru lucrătorii care muncesc de acasă.

 

Printre firmele mari, pentru care au fost stabilite fonduri de salvare, se află compania de transport aerian “Condor”, specializată în turism de vacanță. În acest sens, Uniunea Europeană a aprobat un împrumut de stat în valoare de 550 milioane euro acordat de guvernul federal și de cel al landului Hessen. Planul de salvare a venit în regim de urgență după ce compania poloneză PGL a renunțat pe 13.04.2020 la preluarea “Condor”, preluare la care se lucra încă de la începutul acestui an.

 

Pe de altă parte, lucrurile nu merg la fel de rapid în toate cazurile. Astfel, negocierile cu transportatorul aerian Lufthansa se anunță dificile, CEO-ul Carsten Spohr punând deja în gardă guvernul federal pentru implicarea excesivă în politica companiei. Pe același palier de incertitudine se situează gigantul Airbus, liderul european în construcția de aeronave, care are fabrici în aproape toate statele occidentale, inclusiv în Germania. Într-o scrisoare deschisă, CEO-ul, Guillaume Faury, a cerut celor aproximativ 135.000 de angajați să se pregătească pentru reduceri de locuri de muncă și de costuri, fiind în joc supraviețuirea grupului. Acesta a estimat că impactul real al crizei va fi vizibil peste două-trei luni. Airbus a anunțat că va reduce producția de modele mai mici cu o treime - la 40 de de aparate pe lună, iar cea de aeronave mari va fi redusă cu până la 42 la sută, iar multe locuri de muncă deja au fost pierdute.

 

Măsurile concrete de repornire a economiei au debutat pe 20.04.2020 cu redeschiderea mallurilor. Peste o săptămână, landul Bavaria a permis magazinelor de retail (care nu se află în malluri) cu suprafața de până la 800 de metri pătrați să își reia activitățile economice, cu respectarea condițiilor de prevenire a transmiterii SARS-COV2.

 

Curente de opinie din mass media germane cu privire la evoluțiile economice

 

Reluarea cât mai rapid posibil a activităților economice și sociale este tema principală din dezbaterea publică. Din direcția formațiunii aflată la putere – CDU se conturează aprobarea și îndemnul  pentru revenirea la normal. O opinie tranșantă în acest sens a fos exprimată de Președintele Bundestagului (camera inferioară a Parlamentului Federal), Wolfgang Schäuble, care a apreciat că starea de spirit a populației se va degrada foarte mult, iar dacă situația se prelungește va fi foarte greu să se refacă ceea ce se pierde. Wolfgang Schäuble a mers mai departe, afirmând că protejarea vieții nu ar trebui să reprezinte valoarea absolută, iar dacă ar exista o astfel de valoare, aceasta ar fi demnitatea omului. Aceeași idee, de reluare, cât mai rapid posibil, a vieții economice a fost exprimată și de șeful poliției landului Baden-Württemberg, Stefanie Hinz, recent numită în funcție. Aceasta a avertizat că în cazul unei crize economice de proporții, rata criminalității în Germania va crește semnificativ, deoarece mulți oameni vor rămâne fără venituri.

 

Un alt subiect abordat este viabilitatea planului de redresare economică. Economistul Daniel Stelter critică politica de salvare economică a Germaniei în actuala criză generată de COVID-19. Măsurile de salvare ale guvernului federal nu își ating obiectivul, deoarece ajutorul constă în principal din împrumuturi. Sprijinul financiar va trebui să fie nerambursabil pentru a-și atinge obiectivul. Este corect să sari de partea economiei cu ajutoare de lichiditate, dar este greșit să arunci companiile în datorii. Acestea vor face tot posibilul pentru a menține cerințele de împrumut cât mai scăzute și, prin urmare, să economisească oriunde pot. Și dintr-un motiv simplu: mulți nu știu să ramburseze împrumutul în viitor. În esență, acestea au fost opiniile lui Daniel Stelter într-o analiză pentru publicația Der Spiegel. Consecințele economice ale șocului corona sunt grave și vor continua. Mai presus de toate, vor anunța o nouă eră în politica economică. Această nouă politică economică va modela deceniul și va duce la un mediu complet diferit decât îl știm noi. Germania trebuie să se adapteze și să acționeze, a adăugat Daniel Stelter.

 

 Daniel Stelter, 55 de ani, este un macroeconomist, consultant de strategie și autor al numeroase cărți pe probleme de politică economică și financiară. Ziarul „Frankfurter Allgemeine” îl consideră printre cei mai influenți 100 de economiști din Germania. Noua sa carte „Coronomics - After the Corona Shock: A New Start from the Crisis” va fi publicată pe 30 aprilie.

 

Arhitectura economică a viitorului constituie o altă preocupare a profesioniștilor în domeniu. Într-o analiză pentru ziarul Focus, experții în economie, Carsten Mumm și Frank Wieser, consideră că pe termen scurt trebuie evaluat cu mare atenție raportul pierderi economice – necesități medicale. În opinia lor, se impune relaxarea restricțiilor de circulație pentru a permite infectarea unui procent mai mare din populație. Un argument suplimentar este și faptul că economia amenință cu falimente, concedieri și chiar faze mai lungi de pornire dacă sistemul economic este oprit pentru o perioadă mai mare. Pe termen mediu și lung, cei doi experți văd probleme în gestionarea datoriilor guvernamentale care vor crește foarte mult și pun sub semnul întrebării volumul cheltuielilor pentru înarmare. În opinia lor, discuția dintre Germania și NATO pe acest subiect, care reține atenția publică de câțiva ani, va lua probabil o altă turnură. Globalizarea va cunoaște un recul, deoarece statele vor încerca mai mult să-și acopere intern producția pentru domeniile strategice (de exemplu, sănătate, infrastructură strategică etc.). Astfel, în anumite sectoare, societățile de stat, efectiv vor renaște. China nu mai poate și nu mai dorește să își asume rolul de „bancă de muncă ieftină în lume”, îndepărtându-se totodată  de producția industrială de masă, pentru a ajunge în poziția de lider în tehnologie și, probabil, de cea mai mare putere economică și militară din lume. Cei doi experți au concluzionat că, este de așteptat ca interferența statului în libertățile individului și activitățile comerciale să continue, deși era de neimaginat în ultimele decenii, și chiar să se extindă în unele domenii cum ar fi sănătatea.

 

Carsten Mumm este economist-șef la banca Donner & Reuschel, iar Frank Wieser - director general la PMP Vermögensmanagement din Düsseldorf

- Interviul cu virusologul Christian Drosten: https://www.spiegel.de/wissenschaft/coronavirus-was-covid-19-in-der-lunge-anrichtet-a-76111575-db12-4b2c-9a9e-cd00f568dd5f

- Interviul cu profesorul-doctor Bernhard Zwissler: https://www.focus.de/gesundheit/news/wird-nicht-zu-lange-beatmet-anaesthesist-berichtet-ueber-die-lage-auf-deutschen-intensivstationen_id_11917952.html

- Analiza economică făcută de Carsten Mumm și Frank Wieser: https://www.focus.de/finanzen/boerse/experten/herausforderungen-nach-corona-boerse-anleger-profitieren-von-niedrigen-zinsen-und-alternativen-anlagen_id_11918549.html

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Rigoarea germană în lupta cu coronavirusul și cu criza economică

28 aprilie 2020

Black Sea 

Military Activities Picture

https://psihologiepitesti.wordpress.com/

  1. ro