Black Sea 

Military Activities Picture

  1. ro
Strategia de destabilizare a Kremlinului înaintea alegerilor prezidențiale din Ucraina

Sursa: jamestown.org

  Sunt mari așteptări ca Rusia să încerce să intervină în alegerile prezidențiale din Ucraina, programate pentru 31 martie. După ce a eșuat, încă din 2014, în a forța Kievul să se întoarcă de la traiectoria sa, folosind mijloace pur militare, Kremlinul a pregătit un spectru larg de instrumente, printre care: atacuri cibernetice, dezinformarea, atragerea politicienilor pro-ruși și pe susținătorii lor, incitarea la tensiuni religioase, precum și amenințări de escaladare a acțiunilor militare - pentru a exercita presiuni asupra procesului  democratic al Ucrainei.


Trei candidați principali au condus timp de mai multe săptămâni în sondaje în campania prezidențială ucraineană: președintele în exercițiu, Petro Poroșenko, fostul prim-ministru și lider al partidului Batkivshchyna ("Patria") Iulia Timoșenko, și un comedian renumit, fără experiență politică, Volodymir Zelensky. Niciunul dintre ei nu poate fi descris "pro-rus". Cel mai popular dintre candidații pro-ruși este Yuriy Boyko, recent apărut - al patrulea, cu 7,4% din sprijinul alegătorilor.


Una dintre metodele (deja vizibilă) pe care Kremlinul o utilizează în încercarea de a influența alegerile în Ucraina a fost inflamarea tensiunilor interreligioase. La începutul lunii ianuarie 2019, Constantinopolul a acordat Bisericii Ortodoxe Ucraineene un Tomos al Autocefaliei, făcând-o oficial independentă față de Patriarhia Moscovei (respectiv de Biserica Ortodoxă Rusă). La scurt timp, președintele rus Vladimir Putin a declarat deschis că Kremlinul este pregătit să protejeze drepturile religioase ale enoriașilor ortodocși din Ucraina și din alte zone. La mijlocul lunii februarie, șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), Vasyl Gryțak, a dezvăluit că recent au avut loc tentative de incendiere a unor clădiri și facilități care au legatură cu Biserica Ortodoxă Ucraineană - Patriarhia Moscovei. V.Gryțak a afirmat că aceste provocări, care au avut loc în regiunea Zaporojie (centrul Ucrainei), au fost orchestrate de serviciile secrete ruse și efectuate de așa-numitul MGB (analog KGB) al separatiștilor din Donețk, susținuți de Moscova. Acesta nu a exclus posibilitatea unor noi provocări pentru a discredita noua Biserică Ortodoxă a Ucrainei.


O influență mai mare asupra Kievului ar putea veni sub forma “exploatării” de către Moscova a unor grupuri de extremă drepta sau a extremiștilor din Ucraina. Zeci de astfel de formațiuni există în prezent în țară, printre care: C14, Sectorul de dreapta, Carpathian Sich și alte grupuri, mulți dintre membrii lor au dobândit experiență militară în timpul luptelor din estul Ucrainei. 


La începutul anului, Comisia Electorală Centrală a Ucrainei (CEC) a înregistrat "National squads" (organizația națională a grupurilor de extremă dreaptă) ca observator oficial pentru viitoarele alegeri. Potrivit unor surse locale, organizația este loială actualului ministru de Interne, Arsen Avakov, și ar putea coopera cu Poliția Națională pentru a preveni eventuale incidente la secțiile de votare. Într-un interviu recent, secretarul de presă al "National squads", Igor Vdovin, a avertizat că organizația sa ar putea folosi forța dacă poliția ar identifica falsificări în timpul alegerilor. În cazul unei implicări mari a unor astfel de grupuri în procesul democratic, Kremlinul ar putea încerca să prezinte alegerile ca potențial ilegitime. O astfel de campanie de război informațional ar putea fi folosită pentru a delegitima viitorul președinte ucrainean atât pentru publicul rus, cât și pentru publicul străin.


Rusia, probabil, va utiliza o mai largă dezinformare prin mass-media ucraineană susținătoare a Moscovei, inclusiv câteva canale locale de televiziune foarte populare. Anul trecut, unul dintre cei mai apropiați aliați ai Kremlinului din Ucraina, Viktor Medvedchuk, a cumpărat , prin partenerii săi de afaceri, două posturi TV, NewsOne și Channel 112. În octombrie, un grup de parlamentari ucraineni a inițiat sancțiuni împotriva acestor surse media, care servesc drept platforme pentru ideile lui Medvedchuk despre "federalizarea" Ucrainei și despre interviurile difuzate regulat cu politicieni pro-ruși care au fugit din țară împreună cu președintele de atunci, Viktor Ianukovici, în urma revoluției EuroMaidan din 2014 .


Printre alte abordări anterioare se numără atacurile cibernetice rusești. În 2017, o serie de instituții guvernamentale ucrainene au fost atacate grav cu un virus numit Petya, care a preluat off-line câteva rețele de calcul publice cruciale, inclusiv cele ale Băncii Naționale și ale Ministerului Apărării. Potrivit lui Oleg Derevianko, fondatorul companiei Information Systems Security Partners, o firmă ucraineană de securitate cibernetică care cooperează cu guvernul ucrainean, atacurile au avut loc în contextul alegerilor prezidențiale din acest an. Din noiembrie, grupuri de hackeri au vizat magistrați ucraineni, oficiali guvernamentali, avocați și alte categorii. Victimele primesc e-mailuri care conțin atașamente cu malware și viruși. Aceste atacuri "nu numai că încearcă distrugeri, dar își testează capacitățile sale de acțiune", a sugerat Derevianko.


Evidenta agresiune militară pentru a perturba alegerile din Ucraina va fi probabil ultima opțiune pentru Rusia, dar  această posibilitate nu ar trebui exclusă. Atacul asupra celor trei mici nave ucrainene și capturarea  echipajelor lor în noiembrie anul trecut a demonstrat hotărârea Kremlinului de a domina pe deplin Marea Neagră, precum și disponibilitatea de a plăti pentru astfel de acțiuni agresive. În pofida faptului că reînnoirea unei provocări militare ar putea servi la consolidarea poziției actualului președinte Poroșenko ca și comandant-șef, Kremlinul ar putea totuși încerca opțiunea de a răspândi panica și dezintegrarea în societatea ucraineană pentru a descuraja un număr semnificativ de persoane să mergă la vot în ziua alegerilor.


În esență, scopul principal al Kremlinului este de a discredita democrația ucraineană. Eșecului de a promova un candidat prezidențial prietenos  Moscovei, cu orice șanse de câștig, Rusia îi va răspunde prin încercarea de a submina alegerile ca atare. În plus, este de așteptat ca Moscova să se concentreze în continuare asupra următoarelor alegeri parlamentare, programate pentru toamnă, în care forțele politice pro-ruse vor avea mai multe șanse de reușită.

 

 

 

 

Mulțumim pentru încredere
13 martie 2019

Alegerile electorale din Ucraina