23 ianuarie 2019

Sursa:uacrisis.org

Pe 21.01.2019 siteul de analiză uacrisis.com a sintetizat declarațiile principalilor actori politici implicați în posibila oganizare a unei misiuni internaționale de monitorizare a situației din Strâmtoarea Kerci. Prezentâm în continuare materialul rezultat.

 

  Ca urmare a escaladării conflictului în Marea Azov și în Strâmtoarea Kerci, în a doua jumătate a anului 2018, care au avut ca rezultat agresiunea directă din partea Rusiei (25.11.2018), a devenit esențială existența unui control internațional asupra situației. Ideea a fost exprimată pentru prima dată la începutul lunii decembrie 2018 de cancelarul german Angela Merkel, ulterior, în cursul lunii ianuarie, ministrul german de Externe, Heiko Maas, efectuând o vizită în Federația Rusă și Ucraina. Mai multe declarații care au urmat vizitei au pus în lumină stadiul negocierilor privind posibila misiune.

 

Este pregătită concepția misiunii?

  Ministrul ucrainean de Externe,  Pavlo Klimkin, a declarat că este elaborată concepția misiunii comune OSCE-ONU, în Donbas, aceasta fiind discutată. "Reprezentanţii OSCE au elaborat concepția misiunii comune (OSCE şi ONU), aceasta fiind în prezent discutată (...). Poate fi cu siguranţă desfăşurată sub egida ONU, dar poate fi la fel de bine plasată în cadrul actualei prezenţe a OSCE în Donbas, care este o misiune comună”, a declarat la Kiev, pe 18.012019, ministrul Klimkin, la conferința de presă comună cu ministrul german de Externe, H. Maas.

 

Poziţia Ucrainei: aprobarea misiunii

 Ucraina salută o eventuală misiune internațională în Strâmtoarea Kerci, dar în același timp ia în considerare o posibilă manipulare a acesteia din partea Rusiei.

 

"În cazul în care prezenţa internaţională ne va ajuta şi autorităţile ruse nu o vor manipula, noi salutăm această misiune și considerăm că ar trebui stabilită”, a declarat Pavlo Klimkin la conferinţa de presă organizată pentru a prezenta bilanțul activităţii Ministerului Afacerilor Externe. Ministrul a comentat informaţia potrivit căreia Germania şi Franţa ar putea deveni posibili garanţi ai navigaţiei maritime în Strâmtoarea Kerci, iar Federația Rusă a fost de accord, declarând că speră ca partenerii germani sa aibă succes în negocierile cu reprezentanţii ruși.

 

Putin a fost de acord să permită accesul germanilor şi francezilor în Strâmtoarea Kerci

 Potrivit ministrului rus de Externe, Sergei Lavrov, preşedintele rus, Vladimir Putin, a acceptat sugestia cancelarului german, Angela Merkel ca experţi germani şi francezi să aibă acces în Strâmtoarea Kerci. "Cu o lună în urmă, cancelarul Merkel a cerut preşedintelui rus să permită experţilor germani să vină în zona Strâmtorii Kerci pentru a vedea cum se face trecerea navelor prin aceste ape, astfel încât măsurile de securitate să fie respectate, iar preşedintele Putin a fost de acord", a declarat Lavrov la conferinta de presă privind negocierile cu ministrul german de externe, Heiko Maas. Acesta a adăugat că Merkel a cerut ulterior ca experţii germani să vină împreună cu omologii lor francezi, iar Putin a fost de acord.

 

Starea acordurilor

 Pentru a implementa monitorizarea în Strâmtoarea Kerci, atât partea ucraineană, cât şi cea rusă trebuie să își dea acordul, însă problema nu a progresat mai mult de acest nivel, a declarat ministrul H.Maas pe 18.01.2019, la Kiev, imediat după vizita efectuată la Moscova.

 

Comentaiu BSMAP: Întrucât publicația ucraineană a prezentat doar fapte, fără vreo concluzie, o să punctăm câteva elemente care se pot ascunde în spatele aspectelor prezentate. 

 

Din punct de vedere diplomatic, ordinea în care ministrul german de Externe, Heiko Maas, și-a planificat vizita, întâi la Moscova și apoi la Kiev, transmite un mesaj clar privind valorizarea celor două părți implicate în conflict. De asemenea, traseul și declarațiile ministrului arată că acesta consideră accesul experților în zonă ca fiind o concesie suficientă, făcută de Putin, iar la Moscova doar s-a informat asupra condițiilor impuse de Rusia pentru desfășurarea misiunii, pe care le-a transmis Kievului. Foarte probabil, H. Maas a încercat să negocieze doar cu Ucraina și doar condițiile cerute de Moscova, însă Kievul nu le-a acceptat.

 

Șeful diplomației ucrainene, Pavlo Klimkin, a sesizat foarte bine importanța concepției misiunii, însă nu atât din punct de vedere organizatoric, cât al stabilirii reperelor legale la care se raportează misiunea. Dacă, așa cum a lăsat de înțeles S. Lavrov, se va urmări doar securitatea traficului naval, prin eliminarea controlului abuziv al grănicerilor rusi, Ucraina nu va accepta misiunea, pentru că ar însemna să recunoască indirect autoritatea Rusiei asupra apelor teritoriale Crimeene, precum și legalitatea construirii podului peste strâmtoare.

 

Ar mai fi de evidențiat abilitatea angelei Merkel, care,prin atragerea Franței în acestă problemă vizeză mai multe direcții. În primul rând vrea să elimine acuzațiile că, prin implicarea singulară,Germania și-ar urmări propriile interese și în special cele legate de proiectul Nord Stream 2. În al doilea rând, orice apreciere privind situația din zonă, dacă este luată împreună cu Franța capătă imediat un caracter european, greu de combătut. In cel de-al treilea rând, o astfel de invitație, care ajută la cimentarea relațiilor franco-germane, poate conduce la o implicarea mai activă a Franței în zonă. 

 

În concluzie, este puțin probabil ca acest proiect să se concretizeze, pe termen scurt.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Imagine cu caracter simbolic
Va exista o misiune internațională de monitorizare în Strâmtoarea Kerci?

Black Sea 

Military Activities Picture

  1. ro

ANALIZE & SINTEZE